Lucrătorii culturali profesioniști vor putea beneficia de concedii medicale și indemnizațiile aferente, arată statutul acestora, recent reglementat prin ordonanță, precum și de ajutorul de șomaj. Iar veniturile obținute îi vor putea califica pentru indemnizația de concediu de creștere.
Una dintre premisele OUG nr. 21/2023 privind statutul lucrătorului cultural profesionist a fost necesitatea de a îmbunătăţi condiţiile de muncă ale lucrătorilor din sectoarele culturale şi creative, fiind necesare măsuri similare celor de care beneficiază salariații. De pildă, chestiunea concediilor medicale.
„Lucrătorii culturali profesionişti contribuabili la sistemele publice de asigurări sociale de sănătate au, ca asiguraţi, următoarele drepturi:
a) concedii medicale şi indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obişnuite sau de accidente în afara muncii;
b) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate;
c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru îngrijirea copilului bolnav;
d) concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal”, prevede ordonanța, potrivit Avocatnet.ro.
Desigur, pentru a beneficia de concedii medicale e necesară plata unei contribuții, dar pe care Guvernul nu o vrea din buzunarul lucrătorului, ci din cel al plătitorului de venit, care va trebui să declare și să plătească o contribuție asiguratorie de 1% din valoarea contractului încheiat cu lucrătorul cultural profesionist.
Ce înseamnă, concret, pentru lucrătorul cultural aceste concedii medicale? Dreptul de a primi de la plătitorul de venituri (care va recupera ulterior de la stat) o indemnizație de concediu medical pe perioada cât nu poate lucra din rațiuni medicale (inclusiv concediul de maternitate sau de risc maternal) proprii sau care privesc copilul lucrătorului. Ordonanța nu stabilește însă la acest moment cuantumul acestei indemnizații.
Situația concediilor de creștere
Ordonanța menționează concediile de creștere într-o singură situație: concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani e cauză de suspendare de drept a înregistrării ca lucrător cultural profesionist. Ce înseamnă asta? Că atâta timp cât e beneficiar de indemnizație de creștere, lucrătorul cultural profesionist nu poate lucra ca atare și nu poate obține venituri din această calitate.
Cei care obțin venituri ca lucrători culturali profesioniști vor putea folosi aceste venituri ca bază pentru a cere indemnizația de concediu de creștere însă, așa cum prevede OUG nr. 111/2010, pentru că veniturile obținute de aceștia (din proprietate intelectuală sau venituri din activități independente) sunt printre cele menționate deja de OUG 111 pentru obținerea dreptului la acest concediu și indemnizația aferentă:
„Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară”.
Șomaj
Revenind la OUG nr. 21/2023, lucrătorii culturali profesionişti vor beneficia de indemnizaţie de şomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii pentru indemnizaţia de şomaj;
b) nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare;
c) nu îndeplinesc condiţiile de pensionare, conform legii;
d) se înregistrează, anterior datei înregistrării cererii pentru indemnizaţia de şomaj, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
e) nu au încheiat niciun contract de cesiune a drepturilor patrimoniale sau de desfăşurare a activităţii culturale, în calitate de lucrător cultural profesionist, în perioada de minimum 60 de zile anterioară înregistrării cererii pentru indemnizaţia de şomaj.
În funcție de stagiul de cotizare, indemnizațiile se acordă în mod diferențiat. „Se consideră stagiu de cotizare perioada de timp pentru care persoana fizică a fost înregistrată ca lucrător cultural profesionist, a fost asigurată obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru şomaj şi/sau perioada de timp pentru care persoana a fost asigurată facultativ prin încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj şi prin plata în temeiul acestui contract de asigurare a contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj”, prevede ordonanța.
În rest, lucrătorii înregistrați ca șomeri vor avea obligații similare celorlalți: să caute activ posibilităţi de reluare a activităţii culturale sau un loc de muncă, să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitaţi, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistraţi ș.a.m.d..
Calitatea de șomer înregistrat la agenția de ocupare a forței de muncă înseamnă, printre altele, că beneficiarul de indemnizaţie de şomaj e asigurat în sistemul asigurărilor sociale de stat şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.