Din 2006 încoace, odată cu implementarea în România a noii legislaţii comunitare pentru combaterea fumatului, industria tutunului traversează o perioadă mai puţin fastă. Şi urmează să primească o nouă lovitură: Comisia Europeană a adoptat recent un proiect de modificare a Directivei tutunului (2001/37/CE). Pe scurt, Directiva revizuită interzice o serie de arome din tutun (precum vanilie, ciocolată sau piña colada), standardizează lungimea, diametrul și culoarea țigaretelor și limitează expunerea reclamelor de pe pachete, în favoarea mesajelor de avertizare (pozele cu plămânii măcinați de tutun și tumori canceroase vor acoperi 75% din suprafață, faţă de 40% în prezent).
Și mai exact, proiectului inițiat de Comisie propune eliminarea de pe piaţa din Europa a ţigărilor mentolate şi a celor slim, pe motiv că primele sunt mai nocive decât cele normale, deoarece conţin substanţe care dau aromă, cofeină, taurină sau coloranţi, iar cele subţiri, fumate cu precădere de femei, nu conţin mai puţine substanţe dăunătoare pentru organism. Nu scapă de modificări nici țigările electronice – cele cu un anumit conținut de nicotină vor putea fi comercializate numai dacă sunt autorizate ca produse farmaceutice. Miza noilor restricţii – care ar urma să fie aplicate din 2015 - este reducerea drastică a numărului celor care fumează.
Cât întinzi coarda...
Cum se văd lucrurile din tabăra producătorilor de tutun? "Nu există dovezi că «ambalajul generic» va reduce incidența fumatului. Practic, vor să elimine toate formele de prezentare a mărcii" – susțin ei la unison. Lui Adrian Popa, corporate®ulatory affairs director la British American Tobacco România (BAT), i se pare "absurd" să se interzică două categorii de țigarete (mentolate și slim) care, spune el, reprezintă o cincime din piața locală. "În forma propusă, directiva interzice explicit o serie de produse care reprezintă aproximativ 10% din piața de țigarete a Uniunii Europene, iar în anumite state membre, cum sunt Polonia, Bulgaria sau Finlanda, chiar 40% din piață, dublu decât în România (...) vor să facă din produsele de tutun un fel de prohibiție", atrage Popa atenţia.
Într-un limbaj mai plastic, "autoritățile știu mai bine decât cetățeanul ce e mai bine pentru el și, pe cale de consecință, îi impun binele cu forța, în acest caz umilindu-l. E o ilustrare a principiului cunoscut drept «statul-dădacă» (The Nanny State), dacă vreţi", îl completează Gilda Lazăr, director corporate affairs&communications la JT International (JTI) pentru România, Moldova și Bulgaria. După o primă lectură a Directivei revizuite, producătorii sunt de acord că multe dintre măsurile recomandate nu vor ajuta la atingerea obiectivelor de sănătate publică ale Comisiei, ci vor avea drept rezultat neintenționat o serie de efecte adverse, care par să nu fi fost luate în considerare de autorii documentului. "De ce se desfăşoară lucrurile cu atâta grabă? Cine e beneficiarul?", întreabă Adrian Popa. Răspunsul îl dă tot el: "...în grabă pot fi adoptate măsuri care nu au nimic de-a face cu fumatul sau cu sănătatea, dar care vor da, fără îndoială, un imbold pieței negre, afectând astfel afacerile legale". De altfel, comerțul ilicit, plus coerența în politica fiscală şi (mai nou) şi factorii externi, care țin de cadrul de reglementare, sunt principalele amenințări ale lui 2013 pentru industria tutunului, crede şi Gilda Lazăr.
Citeste complet pe capital.ro
