Disputa privind explorarea ÅŸi exploatarea gazelor de ÅŸist din România a ajuns în instanÅ£e, după ce 15 comune din judeÅ£ul Vaslui au decis, în 2013, să interzică astfel de activităţi pe teritoriul lor, chiar dacă ele sunt conduse majoritar de reprezentanÅ£ii USL. Practic, autorităţile locale comunale au ajuns să se lupte în instanţă cu Guvernul USL, reprezentat în teritoriu de Prefectura Vaslui, asupra dreptului de a decide cu privire la gazele de ÅŸist. O judecătoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luând în trei cazuri decizia că o comună are dreptul legal să hotărască cu privire la exploatarea gazelor de ÅŸist pe teritoriul său, nu Guvernul sau o altă autoritate centrală, pentru că această resursă nu este legiferată în România ÅŸi nici nu a fost declarată de interes public naÅ£ional. Niciuna dintre deciziile în instanţă privind gazele de ÅŸist nu este însă definitivă, ele fiind atacate cu recurs de Prefectură, la instanÅ£a superioară – Curtea de Apel IaÅŸi.
Prefectul judeÅ£ului Vaslui, Radu Renga, a atacat în instanţă aceste decizii ale celor 15 Consilii Locale, cerând desfiinÅ£area lor, pe motiv că asupra "bogăţiilor subsolului" poate decide doar statul, ca autoritate centrală, ÅŸi nu autoritatea locală. De aici, firul s-a despicat însă în două. Un judecător de la Tribunalul Vaslui a dat dreptate prefectului, de 8 ori, ÅŸi a desfiinÅ£at deciziile comunelor respective, considerând, conform "dicÅ£ionarului explicativ", că gazele de ÅŸist sunt totuna cu petrolul, resursă naturală care, conform legii, intră în atribuÅ£iile de decizie ale Guvernului. Niciun dicÅ£ionar explicativ nu defineÅŸte însă gazele de ÅŸist aÅŸa cum susÅ£ine magistratul respectiv, în motivările consultate de gândul.info.
Precedentul, foarte important, a fost creat însă de un alt judecător, care a dat dreptate Consiliilor Locale din alte trei comune – Alexandru Vlahuţă, Pogana ÅŸi Åžuletea. Decizia magistratului respectiv arată că autorităţile locale pot lua decizii cu privire la gazele de ÅŸist după cum cred de cuviinţă, pentru că legile româneÅŸti nu clasifică gazele de ÅŸist drept o resursă a subsolului convenÅ£ională, de uz sau de interes naÅ£ional, asupra cărora doar autoritatea centrală a statului ar avea drept de gestiune ÅŸi decizie.
Printre cele 15 comune vasluiene care se luptă cu Prefectura Vaslui, respectiv cu Guvernul României, se numără ÅŸi deja celebra PungeÅŸti, unde au avut loc confruntări violente între activiÅŸtii de mediu, ţărani ÅŸi forÅ£ele de ordine, situaÅ£ie care a forÅ£at compania americană Chevron să îÅŸi suspende temporar lucrările de explorare la faÅ£a locului. DeÅŸi este locul în care Chevron a decis să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de ÅŸist din România, PungeÅŸti a fost printre ultimele comune care au decis să interzică explorarea ÅŸi exploatarea gazelor de ÅŸist pe teritoriul comunal, cerând totodată ÅŸi organizarea unui referendum în care locuitorii să spună dacă sunt sau nu de acord cu exploatarea gazelor de ÅŸist prin fracturare hidraulică pe teritoriul comunei. Procedura este în prezent suspendată, până când instanÅ£a va lua o decizie în procesul intentat de Prefectura Vaslui Consiliului Local PungeÅŸti.
Verdictele care se bat în cap la Vaslui. Avocata PungeÅŸtiului: "Eu am fost piciorul în prag, dar a Å£inut de interpretarea judecătorului"
Un fapt judiciar interesant din procesele de la Tribunalul Vaslui, legate de interzicerea exploatării gazelor de ÅŸist, arată că toate deciziile care au dat câÅŸtig de cauză Prefecturii au fost luate de un judecător, în timp ce toate deciziile care au dat dreptate comunelor au fost luate de un alt magistrat – judecătoarea Elena Gabriela AioniÅ£oaie. Din comparaÅ£ia mai multor decizii judecătoreÅŸti, atât pro, cât ÅŸi contra dreptului autorităţii locale de a decide pe gazele de ÅŸist, se constată cu uÅŸurinţă că motivările sentinÅ£elor sunt aproape trase la indigou, ca de altfel ÅŸi apărările avocăţeÅŸti ale Consiliilor Locale ale comunelor în faÅ£a Prefecturii. Cu toate acestea, un judecător a luat o decizie într-un sens, iar celălalt în sens opus.
Avocata vasluiană Oana Iovu este cea care a obÅ£inut prima victorie în instanţă pentru comune, reprezentând interesele Consiliului Local Alexandru Vlahuţă. AceeaÅŸi avocată a fost angajată ÅŸi de Consiliul Local PungeÅŸti, care îÅŸi apără o decizie similară de a interzice exploatarea gazelor de ÅŸist, în faÅ£a Prefecturii Vaslui.
"Eu nu am ÅŸtiut de amploarea acestui subiect. Pot să spun că am fost piciorul în prag. Prefectura mergea pe aceeaÅŸi idee la toate comunele, că de subsol nu dispune autoritatea locală, ci cea centrală. Eu am menÅ£ionat că în Legea Petrolului ÅŸi în ConstituÅ£ie nu avem legiferate gazele de ÅŸist", a explicat pentru gândul avocata Oana Iovu.
Întrebată cum îÅŸi explică diferenÅ£a de viziune între magistraÅ£ii de la Tribunalul Vaslui, unul dând dreptate comunelor, altul Guvernului – avocata a precizat pentru gândul.info că totul a Å£inut de "interpretarea judecătorului ÅŸi de cine a stat să se apere ÅŸi a avut interesul să o facă".
Într-adevăr, interesul unor comune de a continua lupta în justiÅ£ie, pentru a-ÅŸi apăra dreptul de a decide pe resursele din propriul subsol, s-a arătat scăzut. Din 9 comune care au pierdut procesul cu Prefectura Vaslui, una singură a atacat decizia cu recurs: comuna Băcani.
Primarul comunei DumeÅŸti, Constantin Vieru, declara în noiembrie, pentru gândul.info, motivând abandonarea procesului după prima decizie la instanţă: "Mai are rost să te baÅ£i cu morile de vânt? M-ar fi costat ÅŸi angajarea avocatului... M-am gândit că nu am ÅŸanse de câÅŸtig". În plus, primarul comunei Åžuletea, care a câÅŸtigat procesul cu Prefectura, explica atunci pentru gândul.info că multe comune au cedat în faÅ£a Prefecturii de frica rectificărilor bugetare: "Este vorba despre banii pentru bugetul anului viitor. Le e frică de rectificări bugetare. SituaÅ£ia e delicată la Vaslui. Suntem la pământ. Eu am fost sunat de la BucureÅŸti ÅŸi am fost întrebat dacă sunt plătit de ruÅŸi (...). De la începutul anului viitor, preÅŸedinÅ£ii de consilii judeÅ£ene vor fi Dumnezei în teritoriu. ToÅ£i banii vor trece prin ei. Până acum veneau bani direct de la Guvern", explica pentru gândul.info primarul Ciprian TamaÅŸ.
Varianta "gazele de ÅŸist sunt ale comunei, nu ale Guvernului": legea Petrolului nu ÅŸtie de ele
Pe 11 noiembrie 2013, judecătoarea Elena Gabriela AioniÅ£oaie a decis, ca ÅŸi în cazul comunelor Alexandru Vlahuţă ÅŸi Pogana, că ÅŸi Consiliul Local din comuna Åžuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de ÅŸist aflate pe teritoriul comunal.
Pe scurt, judecătoarea arată, în motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul SecÅ£iei de Contencios Administrativ ÅŸi Fiscal a Tribunalului Vaslui, că Consiliul Local Åžuletea a respectat legea, pentru că gazele de ÅŸist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naÅ£ional ori judeÅ£ean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunÅ£e asupra lor.
Judecătoarea mai arată că, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională.
Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naÅ£ional ori judeÅ£ean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naÅ£ional. Cum gazele de ÅŸist nu se regăsesc în legea Petrolului ÅŸi nici nu au fost declarate bunuri de interes public naÅ£ional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administraÅ£iei publice locale. (Gandul.info)
