Disputa privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist din România a ajuns în instanţe, după ce 15 comune din judeţul Vaslui au decis, în 2013, să interzică astfel de activităţi pe teritoriul lor, chiar dacă ele sunt conduse majoritar de reprezentanţii USL. Practic, autorităţile locale comunale au ajuns să se lupte în instanţă cu Guvernul USL, reprezentat în teritoriu de Prefectura Vaslui, asupra dreptului de a decide cu privire la gazele de şist. O judecătoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luând în trei cazuri decizia că o comună are dreptul legal să hotărască cu privire la exploatarea gazelor de şist pe teritoriul său, nu Guvernul sau o altă autoritate centrală, pentru că această resursă nu este legiferată în România şi nici nu a fost declarată de interes public naţional. Niciuna dintre deciziile în instanţă privind gazele de şist nu este însă definitivă, ele fiind atacate cu recurs de Prefectură, la instanţa superioară – Curtea de Apel Iaşi.
Prefectul judeţului Vaslui, Radu Renga, a atacat în instanţă aceste decizii ale celor 15 Consilii Locale, cerând desfiinţarea lor, pe motiv că asupra "bogăţiilor subsolului" poate decide doar statul, ca autoritate centrală, şi nu autoritatea locală. De aici, firul s-a despicat însă în două. Un judecător de la Tribunalul Vaslui a dat dreptate prefectului, de 8 ori, şi a desfiinţat deciziile comunelor respective, considerând, conform "dicţionarului explicativ", că gazele de şist sunt totuna cu petrolul, resursă naturală care, conform legii, intră în atribuţiile de decizie ale Guvernului. Niciun dicţionar explicativ nu defineşte însă gazele de şist aşa cum susţine magistratul respectiv, în motivările consultate de gândul.info.
Precedentul, foarte important, a fost creat însă de un alt judecător, care a dat dreptate Consiliilor Locale din alte trei comune – Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea. Decizia magistratului respectiv arată că autorităţile locale pot lua decizii cu privire la gazele de şist după cum cred de cuviinţă, pentru că legile româneşti nu clasifică gazele de şist drept o resursă a subsolului convenţională, de uz sau de interes naţional, asupra cărora doar autoritatea centrală a statului ar avea drept de gestiune şi decizie.
Printre cele 15 comune vasluiene care se luptă cu Prefectura Vaslui, respectiv cu Guvernul României, se numără şi deja celebra Pungeşti, unde au avut loc confruntări violente între activiştii de mediu, ţărani şi forţele de ordine, situaţie care a forţat compania americană Chevron să îşi suspende temporar lucrările de explorare la faţa locului. Deşi este locul în care Chevron a decis să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist din România, Pungeşti a fost printre ultimele comune care au decis să interzică explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunal, cerând totodată şi organizarea unui referendum în care locuitorii să spună dacă sunt sau nu de acord cu exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică pe teritoriul comunei. Procedura este în prezent suspendată, până când instanţa va lua o decizie în procesul intentat de Prefectura Vaslui Consiliului Local Pungeşti.
Verdictele care se bat în cap la Vaslui. Avocata Pungeştiului: "Eu am fost piciorul în prag, dar a ţinut de interpretarea judecătorului"
Un fapt judiciar interesant din procesele de la Tribunalul Vaslui, legate de interzicerea exploatării gazelor de şist, arată că toate deciziile care au dat câştig de cauză Prefecturii au fost luate de un judecător, în timp ce toate deciziile care au dat dreptate comunelor au fost luate de un alt magistrat – judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie. Din comparaţia mai multor decizii judecătoreşti, atât pro, cât şi contra dreptului autorităţii locale de a decide pe gazele de şist, se constată cu uşurinţă că motivările sentinţelor sunt aproape trase la indigou, ca de altfel şi apărările avocăţeşti ale Consiliilor Locale ale comunelor în faţa Prefecturii. Cu toate acestea, un judecător a luat o decizie într-un sens, iar celălalt în sens opus.
Avocata vasluiană Oana Iovu este cea care a obţinut prima victorie în instanţă pentru comune, reprezentând interesele Consiliului Local Alexandru Vlahuţă. Aceeaşi avocată a fost angajată şi de Consiliul Local Pungeşti, care îşi apără o decizie similară de a interzice exploatarea gazelor de şist, în faţa Prefecturii Vaslui.
"Eu nu am ştiut de amploarea acestui subiect. Pot să spun că am fost piciorul în prag. Prefectura mergea pe aceeaşi idee la toate comunele, că de subsol nu dispune autoritatea locală, ci cea centrală. Eu am menţionat că în Legea Petrolului şi în Constituţie nu avem legiferate gazele de şist", a explicat pentru gândul avocata Oana Iovu.
Întrebată cum îşi explică diferenţa de viziune între magistraţii de la Tribunalul Vaslui, unul dând dreptate comunelor, altul Guvernului – avocata a precizat pentru gândul.info că totul a ţinut de "interpretarea judecătorului şi de cine a stat să se apere şi a avut interesul să o facă".
Într-adevăr, interesul unor comune de a continua lupta în justiţie, pentru a-şi apăra dreptul de a decide pe resursele din propriul subsol, s-a arătat scăzut. Din 9 comune care au pierdut procesul cu Prefectura Vaslui, una singură a atacat decizia cu recurs: comuna Băcani.
Primarul comunei Dumeşti, Constantin Vieru, declara în noiembrie, pentru gândul.info, motivând abandonarea procesului după prima decizie la instanţă: "Mai are rost să te baţi cu morile de vânt? M-ar fi costat şi angajarea avocatului... M-am gândit că nu am şanse de câştig". În plus, primarul comunei Şuletea, care a câştigat procesul cu Prefectura, explica atunci pentru gândul.info că multe comune au cedat în faţa Prefecturii de frica rectificărilor bugetare: "Este vorba despre banii pentru bugetul anului viitor. Le e frică de rectificări bugetare. Situaţia e delicată la Vaslui. Suntem la pământ. Eu am fost sunat de la Bucureşti şi am fost întrebat dacă sunt plătit de ruşi (...). De la începutul anului viitor, preşedinţii de consilii judeţene vor fi Dumnezei în teritoriu. Toţi banii vor trece prin ei. Până acum veneau bani direct de la Guvern", explica pentru gândul.info primarul Ciprian Tamaş.
Varianta "gazele de şist sunt ale comunei, nu ale Guvernului": legea Petrolului nu ştie de ele
Pe 11 noiembrie 2013, judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie a decis, ca şi în cazul comunelor Alexandru Vlahuţă şi Pogana, că şi Consiliul Local din comuna Şuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de şist aflate pe teritoriul comunal.
Pe scurt, judecătoarea arată, în motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Vaslui, că Consiliul Local Şuletea a respectat legea, pentru că gazele de şist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunţe asupra lor.
Judecătoarea mai arată că, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională.
Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu se regăsesc în legea Petrolului şi nici nu au fost declarate bunuri de interes public naţional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administraţiei publice locale. (Gandul.info)
