Migraţia politică a căpătat, în ultimii patru ani, o amploare fără precedent. De la alegerile parlamentare din 2008 şi până în prezent, 97 din cei 471 de parlamentari aleşi au schimbat cel puţin o dată partidul, scrie Adevarul.
Mutările repetate au fost încurajate de liderii partidelor şi au avut ca efect instalarea sau prăbuşirea unor guverne. Dincolo de jocul politic, alegătorii care i-au trimis pe parlamentarii traseişti în Legislativ, ţinând cont şi de apartenenţa politică, au fost, practic, înşelaţi.
Principalul mobil al traseismului politic a fost dorinţa de a face parte din tabăra puterii. Primul val de migratori parlamentari a venit după alegerile prezidenţiale din 2009, când Traian Băsescu a câştigat un nou mandat. Înainte de alegeri, PSD, PNL şi UDMR aveau majoritatea parlamentară. Anunţul lui Traian Băsescu că îl va nominaliza premier pe Emil Boc a determinat o avalanşă de plecări de la PSD şi PNL către UNPR, partid aflat în tabăra preşedintelui.
La începutul anului 2012, trendul plecărilor şi-a schimbat direcţia. Speriaţi de rezultatele din sondajele de opinie, mai mulţi senatori şi deputaţi PDL au migrat către PSD şi PNL. Ei şi-au negociat locuri eligibile în noile partide şi au pus umărul, alături de UNPR, la instalarea Guvernului Ponta şi la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
Bilanţul partidelor
Migraţia politică şi faptul că 41 de locuri în Parlament au rămas vacante pentru că nu s-au organizat alegeri parţiale au dus la schimbări dramatice pentru fiecare partid în parte.
Astfel, PDL a început mandatul cu 166 de parlamentari şi îl finalizează cu 133, democrat-liberalii fiind, în ultimul an de zile, victimele traseismului politic, fenomen la a cărui consolidare au pus umărul.
PSD a câştigat la alegerile din 2008 163 de mandate şi mai are, în prezent, doar 132. PNL a început legislatura cu 93 de senatori şi deputaţi, iar acum are 84.
UNPR, care nu a participat la alegerile din 2008, are în prezent 24 de senatori şi deputaţi. Formaţiunea condusă de Gabriel Oprea a avut, în momentul de vârf al racolărilor, 32 de parlamentari. În fine, 10 parlamentari au statut de independenţi: şi-au părăsit partidul şi fie au trecut la formaţiuni neparlamentare, gen PP-DD sau Forţa Civică, fie nu s-au înscris în niciun partid.
Avantajele traseismului
În cele mai multe cazuri, parlamentarii care schimbă partidul sunt atraşi de avantaje concrete. Printre acestea se numără alocarea preferenţială de fonduri guvernamentale pentru colegiul în care este ales senatorul sau deputatul respectiv.
Topul traseiştilor
Florentin Gust - PSD – PC – Indep. – PDL – PSD
Cătălin Cherecheş - PSD – UNPR – PNL – Indep. – PNL
Tudor Ciuhodaru - PSD – Indep. – PC – UNPR
Marin Bobeş - PSD – UNPR – PDL – PSD
Liviu Câmpanu - PNL – UNPR – PNL – UNPR
Vasile Ion - PSD – PC – UNPR – PSD
Viorel Balcan - PSD – PDL – PNL
Gheorghe Coroamă - PNL – PDL – PSD
Nicolae Stan - PDL – UNPR – PSD
Gabriel Tiţa Nicolescu - PSD – UNPR – PDL
