În același timp, parlamentarul botoșănean se va adresa Ministerului Agriculturii, în plenul Parlamentului, cerând să ia act de situația posibilului conflict de interese existent în cazul Președintelui ANSVSA și va solicita ministrului demiterea Președintelui ANSVSA.
Scandalul internațional al cărnii de cal etichetată ca fiind de vită a readus în atenția opieniei publice afacerile familiei Țurcanu. Florea Carn SRL din localitatea Dracșani, comuna Sulița, județul Botoșani, aparține familiei Țurcanu. Atât Florin Țurcanu cât și fratele său Mihai Țurcanu susțin că nu au niciun amestec în firma respectivă și că singurul acționar și proprietar este tatăl lor, Florea Țurcanu.
Florea Carn SRL a fost înființată la 1 februarie 2011, iar inaugurarea abatorului de la Dracșani s-a făcut cu tam tam ca pe vremea împușcatului de la Scornicești.
Președintele CJ Botoșani, Florin Țurcanu a invitat toate oficialitățile mai mult sau mai puțin liberale ale județului, iar primarii au răspuns prezent ca la convocările de odinioară ale PCR.
La doi ani de la înființarea firmei, lovitura sabiei lui Damocles părea să fie inevitabilă pentru abatorul familiei.
Cum era aproape previzibil, reprezentanții DSVSA Botoșani s-au autosesizat de la RTV și au decis că e musai să facă un control la abatorul familiei șefului lor de la București.
Tatăl oficialităților de la București și Botoșani a ieșit basma curată, călcată și apretată. Nici nu se putea altfel. Problema încă nesesizată de nimeni rămâne însă în vigoare și după trecerea nebuloasei scandalului cărnii de cal. Scandalul a dat naștere altor enigme care, probabil, la fel de rapid, vor fi soluționate în creuzetele instituțiilor controlate de membrii familiei Țurcanu. Ecuația este de gradul unu: tatăl Florea Țurcanu are abatorul de la Sulița. Un fecior este Președinte al CJ Botoșani, iar celălalt fecior este Președinte cu rang de Secretar de Stat al ANSVSA, în capitală. Iar dacă ați crezut că ecuația este simplă, nu e așa.
Șeful ANSVSA are soția Ana Țurcanu angajată la DSVSA Botoșani. În atare situație, dacă ar sacrifica și livra catâri pe post de viței la abatorul din Dracșani, care credeți că ar fi rezultatul oricărui control? Conflictul de interese este evident, în condițiile în care tatăl este controlat de către instituțiile în care lucrează sau sunt conduse de către noră și fiu. Iată de ce Președintele ANSVSA va fi umbrit continuu de vălul conflictului de interese. Demisia de onoare este singurul act ce îi poate face cinste, consolidându-i imaginea de corectitudine și intransigență la care ține foarte mult. La fel de interesantă este și declarația de avere a Președintelui ANSVSA, Mihai Țurcanu. Acesta susținea anul trecut, la capitolul terenuri deținute în proprietate că, împreună cu soția sa, are doar două hectare de teren.
Același Secretar de Stat a declarat că nu a obținut venituri din alte activități agricole și, de asemenea, nu a declarat nici implicarea în vreo fermă sau afacere de familie. Cu toate aceste, subvenția încasată de Mihai Țurcanu a fost, nici mai mult nici mai puțin, de 6560 ron. Pentru două hectare de teren! Aproape jumătate din solda pe care o avea în 2011 când lucra și Domnia Sa la DSVSA Botoșani.
Afacerile cu animale, terenuri și subvenții nu sunt o noutate pentru familia Țurcanu. În 2006, Florin Țurcanu era proprietarul abatorului din Dracșani, calitate în care a constituit pe atunci obiectul unui control al Prefecturii Botoșani. Țurcanu era suspectat atunci de încasare necuvenită de subvenții.
Acţionarii
Carne ComSA Dracşani, începând cu 2005, erau Florin Ţurcanu şef de cabinet (pe atunci), Cornel Lupaşcu, Florin Julei, Aurel Fediuc, încă un liberal şi firma Prodmarc Grup SA Botoşani.
Despre Fediuc se ştie că mai are un abator pe la Lebăda. Toţi cei şase acţionari ai abatorului de la Dracşani deţineau acţiuni în mod ega
Valoarea investiţiei, de fiecare acţionar, a fost de 600.000.000 lei vechi. Din datele oferite de către Direcţia Agricolă în 2006, am înţeles că abatorul nu a primit subvenţii de la stat.
Dar am aflat că o sumă nu tocmai de neglijat, cu titlu de subvenţie, a primit Ţurcanu, ca şi crescător individual de porcine.
Eu sunt medic veterinar. Din 1990 mă ocup cu creşterea animalelor. Dacă am primit subvenţii nu văd care este problema. Am primit banii ca persoană fizică, asemenea oricărui agricultor care are animale. Am 160 de oi, am avut cam 600 de porci, am vite. Anul acesta am 60 de scroafe care trebuie să fete. Eu nu am ce să ascund pentru că totul este legal. Nu mai ştiu ce subvenţii am primit anul trecut. Suma totală a fost de aproape jumătate de miliard. Nici eu nici ceilalţi acţionari nu facem parte din Consiliul de Administraţie al societăţii Carne Com. Administrator este cineva cu numele Paicu. Societatea are doi cenzori şi mai are de plătit către bugetul statului 300 milioane lei. Datoria va fi achitată până în iunie. Abatorul are 28 de angajaţi şi este al doilea pe judeţ, după cel de la Roma care aparţine domnului Căzăcuţ, a explicat, la 30 februarie 2006, Florin Ţurcanu.
În lunile aprilie şi noiembrie 2005, Florin Ţurcanu a primit de la stat subvenţii în valoare totală de 677 milioane lei. Subvenţiile au fost acordate pentru 99 de viţei şi 177 porci. La fel de interesantă poate fi și evoluția ulterioară a lui Florin Țurcanu, ca fermier.
Dar dincolo de aceste aspecte ce țin de istoria familiei Țurcanu, rămâne în picioare enigma moralității, obiectivității și corectitudinii rubedeniilor presărate strategic, de la Sulița până în capitală.
Bulevardul succesului fermierilor Țurcanu este mai clar conturat decât autostrada soarelui.
Comunicat de presă
