Guvernul a încercat fără succes să-ÅŸi asume răspunderea pe Legea educaÅ£iei după ce Curtea ConstituÅ£ională a decis că un astfel de demers ar încălca legea fundamentală a României. Între timp, parlamentarii, inclusiv cei ai PDL, au adus modificări importante actului normativ iniÅ£iat de ministrul Daniel Funeriu, scrie realitatea.net.
Membrii Comisiei de învăţământ au dezbătut 105 articole, dintr-un total de 330, din Legea educaÅ£ie cărora le-au adus mai multe modificări. Săptămâna aceasta, membrii Comisiei de învăţământ din Senat se întrunesc, din nou, pentru a dezbate ÅŸi restul articolelor din lege.
Potrivit proiectului de lege, învăţământul obligatoriu este de 10 clase ÅŸi cuprinde învăţământul primar ÅŸi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
În textul modificat învăţământul obligatoriu este de 12 ani ÅŸi cuprinde: grupa mare pregătitoare, învăţământul primar, învăţământul gimnazial ÅŸi, în alternativă, primii doi ani ai învăţământului liceal sau învăţământul profesional.
Dacă în proiectul de lege era prevăzut ca doar elevii din clasele I-IV să primească calificative, membrii comisiei au decis ca ÅŸi elevii de la gimnaziu ÅŸi liceu să fie recompensaÅ£i tot cu calificative la educaÅ£ie fizică ÅŸi sport, religie, muzică ÅŸi desen.
Elevii vor face 4 ani de liceu indiferent dacă studiază la filiera teoretică, vocaţională sau tehnologică, potrivit modificărilor aduse de membrii comisiei. Proiectul de lege prevedea ca elevii de la filiera teoretică ar fi trebuit să facă doar trei ani de liceu.
Åži în privinÅ£a bacalaureatului membrii comisiei nu au fost de acord cu toate prevederile legii. Astfel elevii de liceu de la profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic ÅŸi sportiv din filiera vocaÅ£ională nu vor putea alege între istorie ÅŸi geografie la una dintre cele două probe scrise, diferenÅ£iate în funcÅ£ie de profil, ci vor da obligatoriu istorie.
În proiectul de lege elevii puteau alege între istorie ÅŸi geografie.
O altă modificare vizează cercetarea ÅŸtiinÅ£ifică. Dacă în proiect era prevăzut un procent de 1% pentru cercetare, din produsul intern brut, membrii comisiei au căzut de acord că cercetarea are nevoie de 3% din produsul intern brut din care 1% de la bugetul de stat, iar 2% din resurse private.
În privinÅ£a documentelor eliberate de instituÅ£iile de învăţământ elevii pot cere traduceri oficiale însă doar contra cost. În proiectul de lege nu era prevăzută nicio taxă.
Din articolele dezbătute unele vor fi rediscutate de comisie, printre acestea ÅŸi articole care vizează elevii care studiază în limba minorităţilor naÅ£ionale.
Cele 105 articole dezbătute a primit 117 amendamente din partea comisiei sau a senatorilor. Majoritatea amendamentelor au fost făcute de membrii PDL şi PSD cărora li s-au alăturat şi colegii de la UDMR.
Comisia de învăţământ s-a întrunit marÅ£i dimineaţă pentru a dezbate cele 180 de articole rămase, dintr-un total de 330, adică mai mult de jumătate din Legea educaÅ£iei. Se va trece la capitolul care este legat de învăţământul universitar ceea ce va duce la discuÅ£ii mai aprinse decât până acum. Se va discuta ÅŸi de articolele care se referă la minorităţi, cele foarte importante pentru reprezentanÅ£ii UDMR.
Comisia pentru educaÅ£ie din Senat are la dispoziÅ£ie două săptămâni să dea un verdict în cazul Legii educaÅ£iei. Termenul a fost stabilit de reprezentanÅ£ii UDMR care ameninţă cu ieÅŸirea de la guvernare, scrie Realitatea.net.
