FMI şi UE cer flexibilizarea procedurilor de angajare şi concediere. Banca Mondială cere diferenţe mai mari între salarii. Ministerul Muncii spune că cerinţa Băncii Mondiale ar putea fi îndeplinită, dar e mai rezervat în privinţa Codului Muncii.

Legea salarizării unitare în sectorul bugetar va fi modificată substanţial, la niciun an de la intrarea în vigoare. Proiectul care va fi lansat în dezbatere publică spre mijlocul lunii august va arăta sensibil diferit faţă de legea în vigoare. Gândul vă prezintă principalele modificări preconizate.

• Se unifică titulaturile date posturilor în care se prestează aceeaşi activitate. De pildă, nu vor mai exista şoferi şi conducători auto, ci doar şoferi. Nu vor mai exista secretare şi asistent manageri, ci doar secretare.

• Se elimină diferenţele salariale între persoane angajate în diferite sectoare bugetare pe acelaşi post. Şoferul de la Apărare va câştiga la fel cu cel de la Muncă, Sănătate, Educaţie ş.a.m.d.

• Creşte punctajul maxim în grila de salarizare, respectiv cresc diferenţele dintre treptele de salarizare din grilă. În condiţiile în care, per ansamblu, cheltuielile salariale trebuie să rămână aceleaşi, pentru a creşte salariile mari, Guvernul va fi obligat să taie din salariile mici.

Pe de altă parte, nu este deloc o certitudine flexibilizarea Codului Muncii, în sensul dorit de FMI şi UE, care cer insistent Guvernului să simplifice procedurile de concediere şi angajare. Dar Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii, arată că, pe de o parte, Guvernul s-ar putea lovi de opoziţia inflexibilă a sindicatelor, iar pe de alta, există temeri că flexibilizarea pieţei muncii ar putea creşte evaziunea fiscală.

Banca Mondială: salarizarea nu corespunde muncii prestate

Creşterea punctajului maxim în grila de salarizare, respectiv creşterea diferenţelor dintre treptele de salarizare din grilă, nu este încă decisă. Surse guvernamentale au declarat, pentru Gândul, că s-ar putea da curs solicitărilor Băncii Mondiale, care consideră grila din legea în vigoare prea "aplatizată", diferenţa dintre salariul minim şi salariul maxim fiind prea mică. Daniel Kozak, însărcinat cu afaceri externe al Biroului din România al Băncii Mondiale, nu a putut confirma, dar nici infirma această informaţie. Însă Kozak a dat de înţeles că, din punctul de vedere al BM, salarizarea nu corespunde muncii prestate. "În ceea ce priveşte legislaţia secundară pentru implementarea legii cadru (nr. 330), Banca doreşte ca aceasta să fie în concordanţă cu principiile legii: salarizare egală la muncă egală, salarizare în funcţie de conţinutul muncii prestate, salarizare în funcţie de salarizarea existentă pe piaţa muncii".

• Noile grile de salarizare vor putea oferi multe surprize. Este evident că cei mai mulţi vor fi nemulţumiţi, întrucât, pentru a creşte diferenţele de salarii, adică pentru a creşte salariile mari, trebuie să se taie din salariile mici. Motivul e simplu: cheltuielile salariale nu pot creşte. Trebuie să rămână aceleaşi sau chiar să scadă. "Trebuie luate în considerare schimbările din structura salarială pentru a fi asigurată sustenabilitatea fiscală", a declarat, joi, Jeffrey Franks, reprezentantul FMI.

(Continuarea pe gandul.info)