modul de lucru“ al companiilor de recuperare a creanÈ›elor.
"Colectarea pe teren implică contact personal cu debitorul la reÅŸedinÅ£a acestuia sau la locul de muncă. Scopul vizitei este de a stabili motivele pentru care debitorul întâmpină dificultăţi de plată a datoriei, pentru a conveni un nou aranjament de plată, pentru a furniza sau completa documentele necesare ÅŸi pentru a îndruma debitorul să ramburseze datoria. De asemenea, vizita poate include discuÅ£ii cu vecinii debitorului, la reÅŸedinÅ£a acestuia".
Toate aceste informaÈ›ii se regăsesc pe site-ul firmei Kruk, companie specializată în colectarea de creanÅ£e, care arată cum procedează cu cei consideraÈ›i rău-platnici.
"Am primit sesizări la ANPC din partea consumatorilor care spun că le sunt ameninÅ£ate familiile, vecinii, sunt sunaÅ£i copiii, sunt puse afiÅŸe mari de recuperare în faÅ£a blocului. Aceste lucruri trebuie să le reglementăm", a spus Marius Dunca, preÈ™edintele Autorității NaÈ›ionale pentru ProtecÈ›ia Consumatorilor (ANPC), conform Romania Libera.
Acesta arată că, prin recentul proiect de lege iniÈ›iat de ANPC, în vederea transpunerii directivei 17 privind creditele ipotecare, aceste societăți vor trebui să transmită instituÈ›iei în termen de 120 de zile de la publicarea legii datele de identificare.
"Atât timp cât nu se încalcă legea totul este în ordine. Dacă începi să ameninÈ›i debitorul, situaÈ›ia se schimbă. E o faptă penală. Iar cu vecinii debitorului, firmele de recuperare nu au ce discuta", a precizat Arin Ștefănescu, preÅŸedintele Uniunii NaÈ›ionale a Practicienilor în Insolvență. Acesta arată că două bănci, BCR È™i Volksbank, au vândut recent pachete foarte mari de credite neperformante, de sute de milioane de euro. Acestea includ È™i creditele contractate de companii.
"Băncile nu sunt în stare să recupereze banii, iar costurile devin prea mari. Preferă să le vândă pe nimic unor SRL-uri", susÈ›ine Ștefănescu.
Bogdan Preda, director executiv RelaÈ›ii Publice È™i InstituÈ›ionale al Consiliului Patronatelor Bancare din România, detaliază, arătând că: "Unele bănci au decis să-È™i vândă creditele neperformante, pentru a-È™i curăța portofoliul È™i pentru a nu le mai proviziona (n. red. – constituirea unei rezerve de bani pentru eventuale pierderi previzibile în viitor). Altele mizează că îÈ™i vor recupera banii împrumutaÈ›i È™i nu vând aceste credite. Mai nou, multe bănci au început să-È™i vândă creditele în franci elveÈ›ieni, fiindcă valoarea acestei monede a crescut foarte mult, ceea ce îi pune în dificultate pe debitori, iar băncile au puÈ›ine pârghii de a interveni în contractele încheiate. Aceste credite sunt vândute pentru sume mici, pierderile regăsindu-se în bilanÈ›ul băncilor".
În timp ce pentru bănci, dar È™i pentru alte companii care îÈ™i vând creanÈ›ele aceste credite reprezintă pierderi, pentru firmele de recuperare sunt o adevărată mană cerească. Conform informaÈ›iilor postate pe site-ul Ministerului FinanÈ›elor, bilanÈ›ul pe 2013 al firmei Kruk indică o cifră de afaceri netă de 28,3 milioane de lei È™i un profit de peste 154.000 de lei. Și Coface România Credit Management Services a înregistrat un profit de 4,7 milioane de lei, la o cifră de afaceri netă de 23,6 milioane de lei, mai scrie sursa citată.
