Școliți la Moscova, primii lideri comuniști din România au folosit alegerile ca pretext pentru a se legitima, pentru a dovedi legătura strânsă dintre partid și popor, scrie Digi24.ro.
Primul scrutin de după cel de-al Doilea Război Mondial a avut loc la 19 noiembrie 1946. Legea electorală prevedea un parlament unicameral, iar Senatul era desfiinţat fiind considerat reacţionar.
Nu mai era loc de emoții. Deși Partidul Național Țărănesc a câștigat alegerile cu peste 70%, liderii impuși de Moscova au falsificat rezultatele în mod grosolan.
"Au inversat pur şi simplu scorul. S-a făcut din pix. Confirma ce spusese Stalin, chiar cu un an înainte, nu contează cine votează, ci cine numără voturile. Alegerile din 1946, deşi se ştia că au fost falsificate şi trucate, din păcate, au fost acceptate de către puterile occidentale. Regele a fost nevoit să deschidă Parlamentul", spune istoricul Dan Fălcan.
Scrutinul din anul 1946 a marcat acapararea totală a puterii de către comuniști, instalată prin forță la 6 martie 1945.
Și tot în 1946, a fost pentru prima și ultima oară când liderii comuniști au raportat un scor de "numai" 80% pentru Blocul Partidelor Democrate, controlat de tovarășii partidului unic. De altfel, comuniștii nu s-au prezentat niciodată singuri în alegeri.
După modelul sovietic, s-au unit cu partide satelit, pentru a crea iluzia unei reprezentări cât mai mari. Începând cu anul 1948, comuniștii au câștigat alegerile cu peste 90% din numărul de voturi, o tradiție care a continuat până în 1989.
De-a lungul timpului, comuniştii au avut grijă să păstreze o aparenţă de democraţie. Oficial, oricine se putea înscrie în cursa electorală. În realitate, toţi candidaţii erau propuşi de partidul unic, iar fără avizul conducătorilor nimeni nu apărea pe liste.
Tovarășii care ocupau funcții importante nu erau altceva decât niște simple marionete pentru Nicolae Ceaușescu. Dictatorul a introdus un mecanism pentru a se asigura că nimeni nu va fi vreodată mai puternic decît el.
Ceaușescu a fost ales de către Marea Adunare Națională ca președinte al țării în 1974, fiind elogiat pentru realizarile mărețe și în aplauzele tovarășilor de la partid.
Anihilarea opoziției, cenzurarea presei, subordonarea tuturor instituțiilor sau epurarea elementelor dușmănoase. Sunt câteva dintre strategiile electorale folosite de comuniști. Românii erau chemați să facă act de prezență la urne degeaba, rezultatul se știa dinainte, timp de 45 de ani nu au existat surprize, încheie sursa citată.
