Judeţul Botoşani figurează în Master Plan cu două obiective, fiind vorba despre cele două drumuri europene care străbat judeţul, drumul Botoşani-Suceava şi drumul Botoşani-Tg. Frumos.
Potrivit documentului întocmit de Ministerul Transporturilor, drumul care face legătura cu judeţul Suceava ar urma să devină drum expres, pe o lungime de 26 de kilometri, valoarea investiţiei ridicându-se la 36,50 milioane de euro. Dar asta nu se va întâmpla prea curând, perioada de realizare a investiţiei, potrivit Master Planului, fiind 2028-2031.
Principala diferenţă între un drum expres cu două benzi pe fiecare sens de mers şi o autostradă tot cu două benzi pe sens va fi absenţa benzilor de urgenţă. Drumul expres va avea şi un spaţiu median de separare a sensurilor de circulaţie. De asemenea, o diferenţă va fi legată de viteza maximă cu care se poate circula: în cazul drumurilor expres, 120 km/h pentru regiunea de şes, 100 km/h pentru deal, 80 km/h pentru munte, faţă de 130 km/h pe o autostradă.
În ceea ce priveşte drumul Botoşani-Târgu Frumos, pe care până acum s-au făcut doar cârpeli, obiectivul a fost prins în Master Planul General de Transport la categoria drumurilor regio, pentru reabilitare şi modernizare pe o distanţă de 73 de kilometri. Valoarea investiţiei a fost estimată la 124 de milioane de euro.
Despre drumul expres Botoşani-Suceava, Ovidiu Laicu, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Iaşi, în subordinea căruia se află drumurile naţionale din Botoşani, nu a putut să ofere prea multe detalii, în schimb susţine că drumul Botoşani-Târgu Frumos va intra la modernizare în cel mai scurt timp.
"Drumul expres şi autostrada au alte trasee decât cele de drum naţional. Asta nu înseamnă că peste un drum naţional fac drum expres, pentru că tocmai un drum expres are ca principală condiţie să aibă o viteză constantă. Drumul expres, ca şi autostrăzile, trece prin afara localităţilor. După părerea mea este alt traseu decât al celui naţional(...) Drumul Botoşani-Tg. Frumos este prins la modernizare. Îl avem acum la licitaţie acum, studiul de fezabilitate cu proiectare, revizuirea indicatorilor şi probabil la anul va fi scos la execuţie", a precizat Ovidiu Laicu, directorul DRDP.
Socoteala făcută de Guvern pe următorii ani în ceea ce priveşte infrastructra rutieră din România arată bine pe hârtie şi în hărţi, însă nu există şi fondurile necesare pentru realizarea tuturor acestor investiţii.
Pe sectorul rutier, cel mai voluminos dintre domeniile tratate in Master Plan, strategia prevede pana in orizontul 2030 nu mai puţin de 11 autostrăzi şi 19 drumuri expres, la pachet cu alte zeci de modernizari de drumuri actuale şi variante de ocolire.
Statul român dispune doar de o treime din fondurile necesare, însă de aprobarea acestui Master Plan General de Transport depinde atragerea fondurilor europene.