BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi uşor mai puţin decât Japonia, reiese din datele World Gold Council.
De la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, în 1880, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice - războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.
Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.
Un important punct de inflexiune în această direcţie este perioada 1915-1920, când România a predat Rusiei tezaurul. Astfel, BNR avea mai puţin de 2 tone de aur în 1920, însă rezerva a revenit în următorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone în 1925, de la 64,1 tone în 1915, cu un an înainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.
După cel de-Al Doilea Război Mondial urmează o perioadă de trei decenii în care datele privind rezerva de aur a BNR lipsesc din statisticile World Gold Council.
Raportările reapar însă din 1973, la scurt timp după ce România a devenit membru al Fondului Monetar Internaţional. Statul avea atunci rezerve de aur de 71 de tone, care au crescut constant până în 1985, când au ajuns la 119 tone.
Rezerva s-a înjumătăţit însă în 1987, la 48 de tone, şi a continuat să scadă în 1988, la 45 de tone, după decizia lui Nicolae Ceauşescu de a vinde aur pentru a rambursa datoria de stat. Spre sfârşitul lui 1989, BNR a cumpărat aproximativ 20 de tone, rezerva revenind la 68 de tone.
După 1989, rezerva de aur a României a crescut constant până în 1999, fiind menţinută de BNR la 103-105 tone din 2000 până în prezent.
În luna iulie a acestui, rezerva de aur a BNR era de 103,7 tone, în valoare de 3,767 miliarde euro, reprezentând circa 10% din rezervele internaţionale totale. România se plasează pe poziţia a 33-a în lume după cantitatea de aur din rezervă.
Preţul aurului a atins pe pieţele internaţionale mai multe recorduri istorice în luna august, urcând marţi la un nou maxim istoric, de peste 1.900 de dolari pe uncie.
BNR nu a mai cumpărat aur din anul 2000, când statul a pus TVA pe tranzacţiile de acest tip, scumpind practic metalul în raport cu preţul plătit în alte ţări.
Fluctuaţia istorică a rezervelor de aur ale României nu se corelează cu evoluţia rezervelor totale de aur ale statelor la nivel mondial, care s-au stabilizat după cel de-Al Doilea Război Mondial la 30.000-35.000 de tone. La finele anului trecut, rezervele de aur ale ţărilor din întreaga lume se ridicau la 30.562 tone.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi la TVR că rezerva de aur a BNR trebuie să ajungă la 200 de tone, astfel că proiectele miniere care vizează extracţia acestui metal trebuie să meargă înainte.
Şeful statului a spus că proiectul Roşia Montană trebuie să înceapă, menţionând că statul are nevoie de aur pentru a-l duce în rezervele BNR, care trebuie să ajungă la 200 de tone.
"Avem nevoie de acest aur pentru rezerva Băncii Naţionale. România are acum 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare în teritoriul naţional ar trebui să ne ridicăm rezerva la cel puţin 200 de tone în următorii ani. Vedeţi ce volatile şi nesigure sunt monedele. Ca şef de stat parcă aş vrea să îmi pun ţara în siguranţă. De aceea exploatarea trebuie să înceapă. Cred că România trebuie să mărească rezerva de aur pentru viitor", a afirmat Băsescu.
Zăcământul din Munţii Apuseni concesionat în vederea exploatării către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este estimat la 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Potrivit preşedintelui, statul român are o redevenţă în proiect de 4%, deci 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR.
Băsescu a menţionat că vor mai fi deschise încă două exploatări de aur, cu regii româneşti.
"Avem două zăcăminte: unul de 50 de tone şi altul de 54 de tone de aur", a spus preşedintele, fără a da alte detalii.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat pentru ZF că banca centrală va lua în discuţie "opţiunea strategică" exprimată de preşedintele Traian Băsescu cu privire la majorarea rezervei de aur, în condiţiile în care aurul revine peste tot în atenţie odată ce pieţele financiare sunt extrem de tensionate, iar investitorii fug de hârtii şi caută plasamente mai sigure.
Preţul aurului a urcat puternic în ultimii trei ani, în urma crizei financiare modiale care a început în 2008 şi turbulenţelor care au urmat, deoarece metalul este considerat unul dintre cele mai sigure active din lume, reprezentând un refugiu pentru investitorii care caută să-şi protejeze averile de intemperiile de pe pieţe.
"Oficial eu nu pot să spun acum ce decizie va lua Consiliul de Administraţie al BNR cu privire la rezerva de aur, o menţine sau o măreşte. Pentru majorarea rezervei de aur este nevoie de minimum cinci voturi în Consiliul de Administraţie", a spus Vasilescu.
El a precizat că atunci când se va judeca opţiunea strategică cu privire la aur lansată de preşedinte, Consiliul de Administraţie va lua în seamă câteva criterii: "cel strategic, dacă creşte sau nu rezerva; cel economic, iar aici sunt câteva nuanţe foarte importante printre care ce fac celelalte bănci centrale. Este semnificativ faptul că SUA în dezbaterea internaţională au pledat în anii trecuţi ca băncile centrale să-şi restângă partea de active în aur din totalul rezervelor internaţionale, dar Fed (banca centrală a SUA) nu a vândut nicio tonă de aur. Au făcut-o alţii. Pe de altă parte, au fost mai multe bănci centrale importante care şi-au păstrat rezerva de aur, cum au fost cele din Germania, Olanda sau Franţa. Al treilea criteriu este cel financiar, respectiv cât va fi preţul aurului la momentul achiziţiei, dar în special în perspectivă. Apare şi al patrulea criteriu, tehnic - cât din rezerva BNR o ţii în ţară şi cât o duci la alte bănci centrale din lume."
Vasilescu a mai spus că BNR ar trebui scutită de la plata TVA la achiziţiile de aur înainte de a lua măsuri pentru majorarea rezervei.
(Material realizat de Vlad Popescu, mediafax.ro)
