Islanda, prima tara care a intrat in criza in 2008, a refuzat sa salveze bancile de la faliment
Prima tara ce cadea prada crizei economice, care a debutat in 2008 si care avea sa cuprinda intreaga lume, nu a fost America, ci micul stat european din nodul Atlanticului.
In 2008, bancile din Islanda au devenit insolvente, pentru ca erau datoare cu de peste 6 ori PIB-ul tarii, iar cand pietele financiare au inghetat imprumuturile, acestea nu au reusit sa-si plateasca creditele la randul lor.
In consecinta, bancile au intrat in incapacitate de plata, fiind datoare mai mult de 85 de miliarde de dolari. Iar statul nu a finantat institutiile bancare din taxele contribuabililor, ci le-a lasat sa dea faliment. Statul a transferat, totodata, creditele populatiei si depozitele in banci noi, dar nu a transferat si activele straine si datoriile.
In acelasi timp, in cadrul a doua referendumuri, populatia a interzis statului sa plateasca datoriile catre creditorii straini care pierdusera bani in falimentul bancilor islandeze.
Autoritatile de la Reykjavik au anuntat ca Islanda a renuntat oficial la candidatura pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene, fara a oferi un motiv pentru a-si justifica decizia, scrie BBC News.
Anuntul vine dupa ce puterea in Islanda a fost preluata, in urma alegerilor din 2013, de eurosceptici.
Ministrul islandez al Afacerilor Externe Gunnar Bragi Sveinsson a declarat ca a informat deja Letonia, tara care detine presedintia semestiala a UE, despre decizia Cabinetului de la Reykjavik, fara sa ofere un motiv pentru care statul nordic renunta sa se alature blocului european format in prezent din 28 de tari.
Islanda si-a depus candidatura pentru a deveni stat membru UE in iulie 2009, dar, la inceputul acestui an, premierul tarii a anuntat ca va renunta la cerere.
"Participarea la discutiile pentru aderarea la UE nu mai este valida, pe de o parte din cauza schimbarilor prin care trece Uniunea si pe de alta parte pentru ca nu exista o convergenta intre ceea ce era dispus sa accepte fostul guvern si ce este dispus sa accepte actualul guvern", declara premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, la inceputul acestui an.
Statul nordic este deja membru al Spatiului Economic European, ceea ce permite libera circulatie a persoanelor si a marfurilor din Islanda pe teritoriul statelor membre UE.
Islanda are divergente cu UE asupra problemei drepturilor de pescuit. Cunoscute ca "razboiul macroului", aceste divergente au aparut dupa ce Islanda a luat hotararea unilaterala de a creste in mod considerabil cota sa de macrou.
Insula se afla in conflict cu UE si asupra problemei vanatorii de balene. Industria pescuitului constituie o activitate vitala pentru aceasta insula din Atlanticul de Nord si cei peste 320.000 de locuitori a sai si aduce miliarde de euro in PIB-ul tarii.
In 2014, imediat dupa obtinerea victoriei in ultimele alegeri parlamentare din Islanda, Partidul Progresului (de centru) si Partidul Independentei (de dreapta) au au ajuns la un acord in proiectul de lege care solicita Guvernului "sa retraga candidatura de aderare la Uniunea Europeana". Citeste mai departe
