ȊNVĂȚĂTURĂ = MEMORIE (DE LUCRU)
Cogniția umană interconectează procese mentale precum percepția, atenția, memoria și gândirea. Memoria este responsabilă cu stocarea și accesarea informațiilor primite din mediul înconjurător și codificate corespunzător, deci rolul ei în contextul academic nu poate fi ignorat vreodată.
Dincolo de restul tipurilor de memorie (așa cum a fost ea teoretizată de-a lungul timpului) se știe în primul rând că memoria este de lungă sau de scurtă durată, iar obiectivul învățăturii este să treacă prin prima pentru a fi păstrată în a doua. Dar memoria de scurtă durată poate ține minte o cantitate mică de informație, pentru aproximativ 20 de secunde, deci trebuie să trimită informația la sertar cât de repede posibil, altfel va fi ștearsă. Tocmai de aceea, aceasta a fost numită de la un moment dat și memorie de lucru – ca formă de codificare a informației ce urmează să fie stocată în memoria de lungă durată. Memoria de lucru este absolut necesară proceselor de învățare, reprezentând momentul în care elevii, de exemplu, "lucrează" cu informațiile noi.
Ȋnainte de toate este bine de știut că memoria include trei procese relativ diferite: codarea informației – translatarea inputurilor într-o formă reprezentativă de stocare, stocarea propriu-zisă – memoria de lungă durată și amintirea – procesul de recuperare/ accesare la nevoie a informațiilor stocate.
Ȋnvățarea propriu-zisă are nevoie de memoria de lucru pentru a prelua toate informațiile și a stabili referințele necesare înțelegerii detaliilor, astfel încât să poată fi introduse printre noile învățături, păstrate pe termen lung.
ȊNȚELEGERE = MEMORIE
Memoria de lucru este un proces conștient prin care înțelegem noile învățături în concordanță cu semnificațiile lor (sau cultura generală). Tocmai de aceea, de exemplu, în timpul orelor de clasă este nevoie de sisteme de predare raportate la bagajul de cunoștințe deja acumulat de elevi. Altfel aceștia nu ar putea înmagazina informația nouă, pentru ca nu ar înțelege-o. Așa cum am mai discutat și într-un articol din seria dedicată matematicii informația trebuie să aibă sens pentru elevi. Altfel, memoria de scurtă durată (sau memoria de lucru) uită pentru nu poate face referințele necesare stocării informației pe termen lung.
EXERCIȚIU | PRACTICĂ = MEMORIE
Exercițiul chiar este mama învățăturii pentru că întărește căile neuronale, permițând un acces tot mai rapid la informațiile stocate. Este ca atunci când faci de mai multe ori același drum: de la un moment dat știi să ajungi acolo cu ochii închiși. Memoria trebuie exersată până când "intră în reflex". Astfel, bagajul de cunoștințe poate fi accesat oricând, eficient și rapid. Repetare, exersarea sau cum vrem să o numim este esențială la orice vârstă, așa că înainte să le explicați asta copiilor, nu uitați că cel mai bun exemplu pentru ei sunteți chiar voi.
CONDIȚIE FIZICĂ = MEMORIE
Și exercițiul fizic face treabă foarte bună. Copiii care au activități fizice constante își accelerează dezvoltarea creierului, având un hipocampus mai mare. Pentru ce le trebuie așa ceva? Hipocampusul este o zonă a creierului responsabilă cu o bună parte a memoriei și a congniției, jucând un rol important în procesele de învățare. Un organism activ fizic are un hipocampus mai zdravăn indiferent de vârstă. Deci încă o dată, acest aspect îi privește deopotrivă pe cei mici și pe cei mari.
JOACĂ = MEMORIE
Dar copiii trebuie să se și joace. Și nu doar de dragul distracției ci și pentru o memorie mai antrenată. Studiile demonstrează constant importanța jocurilor (offline și online) pentru dezvoltarea memoriei. Deci vremea "pierdută" în fața calculatorului, de exemplu, nu e tocmai distracție fără câștiguri. La fel și în cazul jocurilor offline. Ca orice lucru cu măsură, jocurile pe calculator | tablete | telefoane | console pot fi deosebit de utile pentru antrenarea memoriei. Memorarea comenzilor, a obiectivelorși regulilor de joc, concentrarea atenției, repetarea unei runde și tot ce implică astfel de jocuri îi antreneaza pe cei mici să țină minte. Mai mult decât atât, le antrenează atenția, absolut indispensabilă memoriei de lucru. Pentru că memoria intră în reflex și lucrează singură pentru ei, la nevoie. Și partea bună este ca jocurile au același efect și asupra adulților.
MÂNCARE = MEMORIE
Și memoriei îi este foame. Creierul consumă cea mai mare parte din energia de care organismul are nevoie, deci trebuie hrănit corespunzător. Iar printre poftele memoriei se numără: alimentele bogate în:
-aceticolină - neurotransmițători necesari unei bune formatări a memoriei,
-antioxidanți - absolut necesari îndepartării stresului oxidativ, ajutând creierul să performeze mult mai bine în timpul testelor cognitive și să învețe mai ușor,
-acizi grași omega-3 - esențiali pentru o funcționare sănătoasă a creierului, crescând și activitatea dorsală a cortexului, care este asociată cu memoria de lucru – indispensabilă proceselor de învățare și memorare. Mai mult decât atât, acizii grași omega-3 ajută la creșterea creierului în cazul copiilor și la ameliorarea disfuncțiilor de atenție și concentrare.
-vitaminele B, în special B6 și B12 – mențin sănătatea celulelor nervoase și a celulelor roșii, asigurând pe de o parte o bună funcționare neuronală și pe de altă parte oxigenarea creierului.
Printre sursele celor de mai sus se numără: afinele (coacăze negre), spanacul, merele, avogado, ouăle, peștele sălbatic, nucile și semințele de in. Dar acestea sunt doar câteva exemple. Toate fructele și legumele sunt recomandate în dieta oricărui copil care vrea să crească mare și deștept.
SOMN = MEMORIE
Dincolo de sănătatea și starea de bine asigurate de un somnic dulce stă și abilitatea creierului de a recupera și a asimila învățăturile din timpul zilei. Studiile au demonstrat că până și celor mai inteligenți copii le trebuie porții zdravene de somn pentru o memorie cu adevărat performantă. De exemplu, unul dintre studii a concluzionat că cei care dorm cât trebuie noaptea au un vocabular mai bogat, odihna crescăndu-le abilitatea de a memora cuvintele învățate. Iar asta pentru că informția noua primiă în timpul zilei este procesată bine bine în timpul somnului.
METODĂ = MEMORIE
Copiii au tendința să își amintească mai ușor noile învățături atunci când acestea vin într-o manieră interesantă. Așa cum am mai discutat într-un alt articol din seria matematicii, când materialelor informative le sunt asociate semnificații și povești distractive, elevii sunt mai atenți și ulterior accesează cu o mai mare ușurință invățăturile stocate pe termen lung. Deci memoria are nevoie de metode pentru a fi dezvoltate. Mulți profesori au înțeles deja asta, iar în Redacție v-am dat deja un astfel de exemplu.
Acum iată ce sugestii am mai descoperit printre studiile realizate de specialiști din intreaga lume:
Culorile
Nu doar că aduc veselia, dar sunt și memorabile, fiind considerate cea mai importană experiență vizuală. Speciliștii au demonstrat că introducerea lor în activitățile educative ale celor mici ajută la dezvoltarea memoriei. Dar culorile au impact major asupra atenției noastre indiferent de vârstă. Iar asta pentru ca o simplă culoare este bogat încărcată emoțional, stimulând atenția printr-un proces provocator de "trezire". Studii după studii au analizat impactul culorilor asupra memoriei, tratând subiectul din perspectiva impactului pe care acestea le au asupra experiențelor vizuale, a emoțiilor, a atenției, a reacțiilor și a conexiunilor produse de creier. De exemplu, în unul dintre studii, particpianții au fost expuși la doua tipuri de prezentări, una alb-negru și alta colorată. Așa cum oricine s-ar fi așteptat, prezentarea realizată într-un stil colorat a fost mult mai bine înțeleasă și memorată de către cei prezenți, care au oferit mai multă atenție detaliilor și au reținut conținutul cu o ușurință mai mare decât în cazul celei alb-negru. Iar asta pentru că o culoare are puterea să ne ne trezească, stârnindu-ne atenția, ne ajută să categorisim informația și să stabilim conexiuni eficiente, pe care le putem stoca astfel încât să le putem accesa cu o lejeritate mai mare atunci când este necesar.
Pauzele
Pauzele lungi și dese chiar sunt cheia marilor succese. Neurotransmițătorii asigură transportul de proteine în creier și sunt indispensabili consolidării memoriei și a atenției. Iar după zece minute de făcut același lucru, aceștia sunt epuizați. Tocmai de aceea, specialiștii susțin importanța pauzelor scurte pentru creier în procesul de revigorare a neurotransmițătorilor, pentru că permit informației să se așeze și să rămână acolo.
Semnificația personală
Copiii trebuie să fie interesați de informațiile pe care le primesc, sau să le considere de interes personal pentru a le trece prin filtrele proprii și a le stoca pe termen lung. Tocmai de aceea, în cazul lor este indicat să vă folosiți de propriile lor interese și înclinații pentru a le prezenta noi informații pe care să le asimileze eficient. Folosiți informația construind povești cu ea, pentru că abilitatea celor mici de a-și aminti povetioare este este foarte puternică, procesul educativ fiind astfel deosebit de eficient.
Amintiri relaționale
Așa cum spuneam, creierul reține informația în memoria de scurtă durată pentru mai puțin de un minut, deci pentru a fi stocată aceasta trebuie relaționată rapid cu detalii din bagajul de cunoșințe. Așa că cei mici au șanse mai mari să stocheze noutățile atunci când primesc referințe. De exemplu, informația poate fi exemplificată din prisma experiențelor pe care micuții le-au acumulat – de la evenimente la care au luat parte până la lecții deja învățate. Pe scurt, contextul anterior poate ajuta la o mai bună înțelegere.
Structurarea (modelele)
Creierul funcționează structural, căutând întotdeauna modele. Când copiii recunosc relația dintre cunoștințele vechi și cele noi, creierul lor poate încadra noutățile în categorii. Aceste categorii sunt deja stocate pe termen lung, deci micuților le este ușor să le acceseze. Listarea asemănărilor și deosebirilor sau analogiile construiesc modele de memorie pe termen lung.
Manipulare mentală pentru memorare pe termen lung
Odată ce informația accesează nivelul înalt al gândirii, copiii trebuie să facă ceva pentru ca aceasta să nu se piardă. De exemplu, pot scrie rezumate – prin care sa recapituleze informația cu propriile lor cuvinte. Nu multe, ci exact atât cât trebuie să fie formulată în totalitate. Iar pentru ca această metodă să fie cât mai plăcută și deci cât mai eficientă, sumarizarea poate fi realizată într-un stil cât mai personal, în funcție de propriile preferințe: desene, schițe, cântece, dansuri, povestioare, poezioare… Orice îi atrage pe cei mici să exprime cele învățate într-o formă pe cât de distractivă pe atât de memorabilă.
Relaxare
Stresul blochează creierul. Ȋl inhibă și îi consumă capacitatea de a trimite informații în creierul reactiv și stopează circulația fluxului informativ spre zona gândirii reflexive din cortex – acolo unde se produc acțiunile conștiente. Anumite atitudini pot "rupe rutina", destresând chiar înainte de începerea procesului de lucru. Cântece, jocuri sau diverse elemente noi (imagini printate de pe net, de exemplu) pot pregăti copiii pentru lucru.
Deci învățați să țineți minte cele discutate, învățați-i și pe cei mici celeași lucruri, iar în timp vom reveni cu mai multe detalii pe această temă. Până una alta, memoria de scurtă durată trebuie să primească informția treptat, iar acest articol este o porție destul de mare, deja. Deci sperăm să țineți minte. Spor la memorat!
SURSA cavit.ro
