DC News: De ce omul comite crime?
Alin Leș: Teoriile sociologice, criminologice, (neuro)psihologice, psihiatrice, psihanalitice (psihodinamice), culturale, chiar care încearcă să explice actul criminal, sunt numeroase. Fiecare aduce o plusvaloare perspectivei asupra crimei/actului criminal. Unele pun accent pe reacția socială, altele pe mediul indus de politicieni în rândul populației, altele pe deficitele afective/de atașament încă din perioada copilăriei (corelate cu alți factori) care se perpetuează în timp și răspund (trecerea la act) unor stimuli ale căror valențe interpretative presupun o anumită semnificație dată de internalizarea acestora, altele pe complexul/binomul "personalitate - situație" (cu care, în mare măsură, sunt și eu de acord) șamd.
În volumul "Criminologie și psihologie criminologică. Delincvență. Psihopatologie. Criminalitate" am afirmat că dragostea este scopul ascuns al crimei. Robert Ressler, agent în rezervă al Federal Bureau of Investigation (FBI), după ce-a investigat renumiții 36 de criminali care au comis crime cu motivație sexuală, care aveau aplecări pulsionale către sadism și practici bondage, care urmăreau încă din perioada copilăriei materiale pornografice bazate pe violență, a sentințat: perioada critică și de maximă nesiguranță afectivă a unui copil este cuprinsă în intervalul de vârstă 0-6 ani (unde mama este elementul parental lipsă) și 8-12 ani (unde lipsa tatălui este resimțită ca vid de propagare afectivă și emoțională).
DC News: Cum poate fi explicat actul criminal?
Alin Leș: Pentru un model explicativ general valabil, afirmațiile sale îmbrățișează teoriile atașamentului. Vedeți dumneavoastră, există două puncte de vedere principale în explicarea actului criminal: cele bazate pe teorii psihanalitice (psihodinamice), care au incluse sau nu în explicare teorii neuropsihologice (pentru a ridica statutul psihanalizei la nivel de știință), și cele bazate pe teoriile cognitive, unde actul criminal/infracțional este explicat printr-o analiză cognitivă a acestuia (antecedentele comportamentale, comportamentul în sine, consecințele comportamentale, decizia și miza în actul cu caracter delincvențial, alegerea rațională versus irațională în actul cu caracter delincvențial etc.).
DC News: Cum trebuie tratați criminalii și cum sunt tratați de fapt?
Alin Leș: Dacă vă referiți la modul general, poate vă va frapa răspunsul, însă criminalii trebuie tratați ca ființe umane! Criminalii trebuie studiați psihologic și psihiatric individual! Criminalii trebuie văzuți dincolo de gestul lor! Avem carențe legislative crunte în acest sens.
Cum sunt tratați de fapt? La fel, vă poate frapa răspunsul meu, dar sunt tratați exact ca niște criminali, în înțelesul sadic și bolnăvicios al termenului. "Cine comite o crimă, trebuie să plătească!". Total de acord, însă individualizează-i calitativ pedeapsa, printr-o expertiză de factură psiho-criminologică! Arată-mi, ca justiție, că ți-a păsat calitativ (psihologic-criminologic) când i-ai dat o pedeapsă de 6, 4 ani și nu de 5,5 ani, de 14,3 ani și nu de 12,8 ani, chiar dacă vorbim de un concurs de infracțiuni! Credeți că unii dintre ei n-au dreptate când vă spun c-ar fi meritat mai puțin? Ba da! Și nu pentru faptul că ar avea habar în ce constă acest tip de expertiză, ci pentru faptul că
simte/miroasecă actul justițional nu este pe deplin fructificabil în ceea ce-i privește pedeapsa.
Din alte puncte de vedere,
pușcăria românăcontemporană nu este decât un spațiu de interconectare viciat în permanență de reguli și norme care respectă prea puțin drepturile omului (CEDO), care reflectă prea puțin ideea de umanitate din criminal (aruncându-l la colțul stigmei, atât prin legea penală, cât și prin educația și reacțiile societății), care tânjește diabolic (prin reprezentanții ei) după a-l primi pe condamnat în brațele ei brutale și ostile...
dcnews.ro
