În ultimii ani, fermierii au fost aspru criticaÈ›i pentru că nu vor să se asocieze. TotuÈ™i, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, susÈ›ine că aceÈ™tia nu ar trebui blamaÈ›i deoarece refuzul lor are, deocamdată, motive cât se poate de întemeiate. Cel mai mare imprediment ar fi, crede ministrul, faptul că agricultorii care fac parte dintr-o cooperativă sunt supuÈ™i unei duble taxări. În viziunea lui Irimescu, România nu poate avea o agricultură modernă fără consultanță, fără asociaÈ›ii È™i fără un acces facil la finanÈ›are.
Capital: Cum poate deveni agricultura autohtonă competitivă?
Achim Irimescu: Vrem să venim în spijinul agricultorilor. Putem să criticăm lipsa de apetență a fermierilor de a se asocia, dar sunt È™i fapte care-i împiedică să o facă. Spre exemplu, în momentul actual, producătorii dacă doresc să se asocieze sunt impozitaÈ›i dublu. AÈ™ dori să mă întâlnesc, săptămâna aceasta, cu ministrul FinanÈ›elor pentru a crea un cadru legal care să nu-i mai taxeze pe cei care vor să se asocieze. O lege care are în vedere acest lucru este cea a cooperativelor, care prevede o serie de facilități fiscale pentru fermieri. Legea a ajuns la Parlament.
Nu putem avea o agricultură modernă fără consultanță, fără cooperative È™i asociaÈ›ii. Orice măsură bine gândită poate ajuta agricultorul. Trebuie să creem fermierului român un mediu propice pentru a se dezvolta. Avem un număr foarte mare de ferme mici. Acestea realizează produse de calitate, dar dacă nu se asociază pentru a livra cantități importante supermarket-urilor este clar că nu se pot dezvolta.
Capital: Cât de mult îi poate ajuta consultanÈ›a pe mici producători?
A.I.: Fără o consultanță agricolă micii producători nu vor reuÈ™i să se dezvolte. Ei trebuie învățaÈ›i cum să producă, ce să producă È™i cum să vândă. În vederea consultării agricole, una dintre priorități este înfiinÈ›area Camerelor Agricole. Până în vară vrem să înființăm Camerele Agricole. La ora actuală, avem două forme pentru Camerele Agricole: acestea să fie de stat È™i să funcÈ›ioneze în cadrul Consiliilor JudeÈ›ene sau să fie private. În cazul celor private, acestea ar fi răspândite în 14 judeÈ›e. Viziunea premierului este să îi scoatem (n.r.- reprezentanÈ›ii Camerelor Agricole) de la Consiliile JudeÈ›ene È™i să le asigurăm o finanÈ›are, de la Ministerul Agriculturii, pentru câÈ›iva ani.
Pentru a ajuta fermierii ar mai fi necesar È™i de un fond de creditare din fonduri europene. Dacă dobânda nu mai este o problemă atât de mare, în schimb accesul la finanÈ›are este destul de dificil. În acest sens legislaÈ›ia europenă prevede posibilitatea construirii unui fond de creditare din bani europeni. CofinanÈ›area este o mare problemă. Suma totală a dezangajărilor a ajuns la un miliard de euro, din care circa 800 de milioane de euro au reprezentat proiecte de anul trecut, care nu au primit finanÈ›are.
Capital: Ce planuri aveți cu sistemul de irigații? Ce buget este alocat pentru acest an?
A.I.: IniÈ›ial a fost alocată suma de peste 145 de milioane de euro, dar în urma unei analize pe care am făcut-o am ajuns la concluzia că nu putem cheltui această sumă. Pentru 2016 avem un buget de 135 de milioane de euro È™i am dubii că vom cheltui aceÈ™ti bani. După adoptarea strategiei vor urma studiile de fezabilitate È™i alte proceduri. Doar licitaÈ›iile durează È™ase luni. Dacă vom fi eficienÈ›i È™i vom reuÈ™i să cheltuim fondurile, nu vom avea probleme să obÈ›inem bani suplimentari, în iunie, la rectificarea bugetară.
IntenÈ›ia mea este să merg la Comisia de Agricultură È™i să discutăm toate variantele pentru a avea o abordare integrată. Vreau să ajung la Parlament(n.r.-cu propunerile pentru modificarea strategiei din cadrul proiectului pentru sistemul de irigaÈ›ii), cel mai târziu la sfârÈ™itul lunii februarie.
S-au făcut mai multe proiecte pentru infrastructura secundară, acum scopul nostru este să îmbunătățim infrastructura principală. AÈ™ vrea să repun în discuÈ›ie intenÈ›iile noastre pentru a aplica proiectul, care are prevăzută o sumă de 1 miliard de euro pentru următorii ani. O abordare corectă ar fi să ne inspirăm din ce au făcut È™i alte state. În țări din Europa care sunt situate într-o zonă cu incidență mare de deficit de apă, precum Spania sau Portugalia, s-au făcut baraje mari. Noi, din fericire, avem baraje care sunt administrate de Ministerul Energiei È™i Ministerul Mediului. Acestea ar putea fi folosite cu costuri minime. Sau am putea construi baraje noi. Am discutat la un moment dat cu amabasadoarea Chinei, care era dispusă să ne asigure finanÈ›area unor baraje È™i să-i plătim în produse agroalimentare. Există soluÈ›ii. Foarte important este să nu mai facem aceleaÈ™i greÈ™eli pe care le facem de două decenii È™i jumătate. Am băgat bani într-un sistem de irigaÈ›ii care nu există.
Capital: Ce s-a întâmplat cu subvenÈ›iile, cum de au întârziat acestea atât de mult È™i cum vor fi acordate în 2016?
A.I.: GreÈ™eala a fost a AgenÈ›iei de Plăți pentru că nu a urmărit reforma politicii agricole comune ca să È™tie exact ce are de făcut. Noi am avut până la PAC (reforma CioloÈ™) o singură plată: plata unică pe suprafață. Acum avem plata pe suprafață care este compusă din: plata de bază, plata verde, plata pentru micii fermieri, plata pentru tinerii fermieri sau plata redistributivă, ceea ce a însemnat o serie de modificări pentru soft. În primul rând, am avut o întârziere la depunerea cererilor de plată. Acestea se depun, în mod normal, între 1 martie È™i 15 mai. Noi am început pe data 15 aprilie pentru că nu era formularul gata. De acolo s-au produs întârzieri în cascadă, È™i doar pe data de 16 noiembrie a fost realizată primă formă a modulului de plăți. Cea mai mare pierdere a fost în cazul plăților de agromediu.
La sfârÈ™itul anului trecut am achitat un avans mai mic pentru plățile pe suprafață: 255 de milioane de euro în total, față de 400 de milioane de euro în anii anteriori. Dintr-un million de beneficiari, 700.000 erau pe liste È™i circa 602.000 au primit avansul. Plățile pentru restul subvenÈ›iilor vor începe pe la sfârÈ™itul lunii martie.
Capital: Ce măsuri luați pentru a elimina birocrația?
A.I.: Am declanÈ™at la nivelul țării consultări ce au avut loc între funcÈ›ionarii agenÈ›iilor de plăți, consultanÈ›i È™i beneficiari. Vom aduna informaÈ›iile, după care vom găsi soluÈ›ii. Vom acÈ›iona pe două paliere: accesarea fondurilor (procedurile trebuie simplificate È™i să renunțăm la cererile absurde) È™i stabilirea unor proceduri foarte clare(un funcÈ›ionar nu va greÈ™i atât timp cât are instrucÈ›iuni foarte clare după care să se ghideze). Noi avem "n" directori, È™i "n" directori generali adjuncÈ›i pe care vreau să-i amputez acum. Nu dau pe nimeni afară, dar reduc costurile. Pentru că, în trecut, salariile erau mici È™i s-au înfiinÈ›at tot mai multe posturi de conducere. Acum salariile din minister sunt foarte bune, un director ajunge la 2.000 de euro pe lună. Nu văd de ce să mai È›inem o mulÈ›ime de funcÈ›ii care nu se justifică. Spre exemplu la AM-PNDR sunt doi directori generali adjuncÈ›i la 200 de angajaÈ›i în centru È™i 80 în teritoriu, iar la APIA sunt 4.800 de angajaÈ›i È™i trei directori generali adjuncÈ›i. Va avea loc o regândire a sistemului. Premierul mi-a cerut până la sfârÈ™itul lunii să revizuiesc organigrama. Vor mai fi vizaÈ›i unul sau doi directori, dar voi înfiinÈ›a câteva noi direcÈ›ii.
Capital.ro
