"Romania are o seismicitate ridicata, cu originea in zona Vrancea, in zonele subcarpatice si mai putin in partile de nord-vest si vest ale tarii. Edificatoare in acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc in Romania si urmarile lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morti, peste 11.300 raniti, 35.000 familii sinistrate si 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate" - asa incepe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre in Romania din proiectul Strategiei de consolidare si dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) 2016-2025, aflata in dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Specialistii din cadrul structurilor de interventie sustin ca, in Romania, riscul de cutremur exista, tinand cont de activitatea seismica din zona Vrancea. In document se arata ca, in situatia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii Romaniei pot fi afectati.
"Riscul de producere a unui cutremur major se mentine, iar in zonele care pot fi afectate de acesta locuieste 75% din populatia Romaniei si exista importante elemente de infrastructura critica", se noteaza in proiectul Strategiei.
Potrivit unei analize facute de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, salvatorii sunt vulnerabili in caz de cutremur si este nevoie de investitii in instruire, dar mai ales de achizitia de echipamente necesare salvarii.
In document se noteaza, la capitolul vulnerabilitati, ca in cadrul IGSU a fost identificata "lipsa unor stocuri de materiale si tehnica necesare gestionarii unor situatii de urgenta majore (ex.cutremur)".
"Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare", este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi.
Tot la probleme de logistică sunt trecute şi 32 de clădiri în care îşi desfăşoară activitatea pompierii şi care au risc seismic ridicat.
Specialiştii IGSU susţin că este nevoie şi de intensificarea activităţilor de prevenire prin educarea populaţiei.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, declara la începutul acestui an că "se are în vedere achiziţia de tehnică pentru căutare şi salvare urbană şi dotarea specifică pentru intervenţiile la cutremure". De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiţii.
Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susţinut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă.
"Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute - asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone", a precizat Raed Arafat.
Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări.
Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.
