Presiunea asupra penitenciarelor este o problemă europeană, dar cu diferențe importante de la o țară la alta. În timp ce unele sisteme au ajuns la supraaglomerare severă, altele funcționează aproape de limita capacității.
Sistemele penitenciare europene sunt supuse unei presiuni tot mai mari, iar Marea Britanie a ajuns să recurgă la eliberarea anticipată a unor categorii de deținuți pentru a evita blocarea închisorilor.
Cele mai recente statistici comparabile ale Consiliului Europei, publicate în mai 2026 și bazate pe situația din 31 ianuarie 2025, arată că, în medie, Europa avea 95,2 deținuți la fiecare 100 de locuri disponibile. Situația varia însă foarte mult între state. Franța și Turcia aveau câte 131 de deținuți la 100 de locuri, urmate de Croația cu 123 și Italia cu 121. Ungaria avea 115, Belgia 114, iar Irlanda 112.
Situația din România
România se afla la 100 de deținuți pentru 100 de locuri, fiind inclusă de Consiliul Europei în categoria sistemelor care funcționau la capacitate maximă sau aproape de aceasta. Anglia și Țara Galilor aveau 96 deținuți la 100 de locuri în aceeași statistică.
Într-un raport publicat în septembrie 2026, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a constatat că penitenciarele românești funcționau, în timpul vizitei analizate, la 119,5% din capacitate. La penitenciarele din Iași și Botoșani, nivelul ajungea la 140%, respectiv 130%. Comitetul a constatat și că populația penitenciară a crescut cu 20% din 2020.
Raportul a semnalat inclusiv situații în care persoanele deținute aveau la dispoziție doar 2-3 metri pătrați în celule cu mai multe persoane și a recomandat asigurarea unui spațiu de cel puțin 4 metri pătrați pentru fiecare deținut.
