Potrivit Guvernului, pana in prezent, competenta de incuviintare a cererii de executare silita a apartinut executorilor judecatoresti. Aceasta atributie le-a fost acordata incepand cu anul 2014, in urma unei modificari aduse Codului de procedura civila prin Legea nr.138/2014.
Curtea Constitutionala a constatat, insa, recent ca declansarea executarii silite fara un controlul judecatoresc prealabil incalca exigentele dreptului la un proces echitabil, prin lipsa garantiilor de impartialitate si independenta specifice numai instantelor judecatoresti. Totodata, Curtea Constitutionala a retinut ca incuviintarea executarii silite nu poate fi delegata executorului judecatoresc, acesta nefacand parte din autoritatea judecatoreasca.
Incuviintarea executarii silite constituie o etapa care isi pune amprenta asupra intregii proceduri de executare silita, precizeaza Guvernul.
Prin actul normativ adoptat, Guvernul a pus de acord dispozitiile Codului de procedura civila cu Constitutia Romaniei, precum si cu decizia Curtii Constitutionale, revenindu-se, practic, in privinta formalitatilor premergatoare declansarii executarii silite propriu-zise, la sistemul consacrat initial de noul Cod de procedura civila, anterior modificarii sale prin Legea nr. 138/2014.
De asemenea, se revine la sistemul instituit prin Codul de procedura civila, anterior amendarii sale prin Legea nr. 138/2014, si in ceea ce priveste regimul cailor de atac. Astfel, incheierea de admitere a cererii de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. Raman insa aplicabile dispozitiile referitoare la posibilitatea de a cere, pe calea contestatiei la executare, anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost daca fara indeplinirea conditiilor legale. De asemenea, incheierea de respingere a cererii de incuviintare a executarii silite poate fi atacata numai cu apel, exclusiv de creditor.
