În vreme ce românii au abandonat această rasă după 1989, ungurii au intuit potenÈ›ialul acesteia, iar acum sunt printre cei mai mari exportatori din lume de jambon de MangaliÈ›a, la preÈ›uri de peste 80 de euro pe kilogram. Fermierii români vor acum să recupereze timpul pierdut È™i încearcă revitalizarea acestei rase cu ajutorul nou-înfiinÈ›atei AsociaÈ›ii a Crescătorilor de Porci MangaliÈ›a. Deocamdată nu se pune problema exporturilor, fermierii mulÈ›umindu-se să vândă carnea în È›ară, prin restaurantele din marile oraÈ™e, dar È™i prin târgurile de produse tradiÈ›ionale È™i lanÈ›urile de retail. Pentru a valorifica mai bine producÈ›ia, românii au creat produse tradiÈ›ionale proprii cu mărci înregistrate precum "CârnaÈ›ii de SăpânÈ›a".
"Românii au renunÈ›at după revoluÈ›ie să mai crească porci de MangaliÈ›a pentru că sunt mai greu de crescut È™i, în plus, au cam 60-70% grăsime, spre deosebire de alte rase, unde raportul este inversat – grăsimea ajunge doar la 30-40%. Noi nu am È™tiut să profităm de această oportunitate, în vreme ce ungurii, de exemplu, au intuit repede potenÈ›ialul rasei È™i acum sunt principalii exportatori de jambon în Europa Occidentală, Japonia È™i SUA unde vând cu preÈ›uri de la 80 de euro în sus kilogramul. Ei au un adevărat program de creÈ™tere a porcului de MangaliÈ›a, finanÈ›at din fonduri europene. La noi nu face nimeni nimic", a declarat Ioan Tătăran, preÈ™edintele AsociaÈ›iei Crescătorilor de Porci MangaliÈ›a.
AsociaÈ›ia organizează în fiecare an în luna aprilie la Baia Mare Festivalul MangaliÈ›a, manifestare organizată pentru promovarea creÈ™terii acestei rase de către micii fermieri.
"Vrem să-i încurajăm pe țărani să crească rasa MangaliÈ›a. Am facut analize È™i am constatat că procentul de acizi graÈ™i nesaturaÈ›i din acestă carne ajunge la 70%, procent similar cu cel întâlnit în uleiul de măsline sau somon. (…) Profesorul Mencinicopschi a făcut recent un studiu pe acestă carne È™i a ajuns la conluzia că este foarte indicată pentru cei care suferă de boli cardiovasculare. ClienÈ›ii cărora le furnizăm carne proaspătă sunt, în cea mai mare parte, restarurantele din BucureÈ™ti, Cluj È™i Baia Mare. În Capitală vindem carne pentru City Grill, Carul cu Bere È™i La Mama. Distribuim, de asemenea, mezeluri din carne de MangaliÈ›a prin lanÈ›urile de retail È™i pieÈ›ele din Baia-Mare, Cluj-Napoca, BraÈ™ov, IaÈ™i, Sibiu È™i BucureÈ™ti, în special prin Real È™i Cora, unde avem standuri, dar È™i prin târgurile de produse tradiÈ›ionale organizate în oraÈ™ele din È›ară. Am înregistrat la OSIM brandul "CârnaÈ›i de SăpânÈ›a", făcuÈ›i din carne de MangaliÈ›a È™i din vită brună maramureÈ™ană. Practic, încercăm să-i învățăm pe oameni să-È™i pună valoare adăugată la produsele primare. La export nu avem ce vinde deocamdată pentru că efectivele sunt acum de sub 10.000 de capete È™i ne-ar fi greu să umplem È™i un camion de 20 de tone. În 2-3 ani ne-am propus, însă, să ajungem în È›ară la vreo 30.000 de capete", a spus Tătăran.
Potrivit acestuia, porcul de MangaliÈ›a nu se pretează pentru creÈ™terea în ferme mari, în sistem intensiv, ci în ferme țărăneÈ™ti cu până la 100 de capete. Cei mai mulÈ›i crescători ai acestei rase sunt în Transilvania în Baia-Mare, Bihor, Covasna, Harghita, BraÈ™ov È™i Arad.
"Nivelul scăzut de colesterol este principalul avantaj al porcului de MangaliÈ›a față de alte rase. Numai că porcul de MangaliÈ›a se creÈ™te mai greu. Scroafele din această rasă fată mai puÈ›ini purcei, iar aceÈ™tia pot fi tăiaÈ›i abia de la un an È™i jumătate în sus. În plus, porcul de MagaliÈ›a este crescut în sistem extensiv, nu în ferme mari. AceÈ™tia sunt crescuÈ›i în gospodării țărăneÈ™ti, afară, la soare È™i se hrănesc cu iarbă, ghindă, jir, iar cu câteva luni înainte de sacrificare sunt trecuÈ›i È™i pe cereale. În aceste condiÈ›ii, nu e de mirare că un kilogram de carne costă 40-50 de lei kilogramul, adică dublu față de carnea de la un porc de crescătorie, sau chiar mai mult de atât dacă vorbim de cotlet sau ceafă", a continuat preÈ™edintele AsciaÈ›iei Crescătorilor de Porci MangaliÈ›a.
Transilvania era cunoscută cândva ca o zonă tradiÈ›ională pentru creÈ™terea porcului de MangaliÈ›a. Carnea acestei rase, de culoare mai închisă, este apreciată pentru aspectul său marmorat dat de grăsimea intramusculară, frăgezime ÅŸi suculenţă iar gustul, datorită nivelului redus de colesterol, aminteÈ™te, mai degrabă, de carnea de mistreÈ› decât de cea a porcului din rasele europene, precum York, Landrace sau Marele Alb. Ca grupă de preÈ›, MangaliÈ›a se încadrează mai degrabă în categoria porcilor “de lux, în care se mai numără porcul vietnamez, porcul iberic, Kunekune sau autohtonul porc de Bazna - o corcitură românească de la sfârÈ™itul secolului XIX, dintre scroafa de MangaliÈ›a È™i vierul Berk.
La rândul său, MangaliÈ›a a apărut în prima parte a secolului XIX, din combinarea raselor ungureÈ™ti Bakonyi È™i Szalontai cu mistreÈ›ul.
Rasa MangaliÈ›a, cu variaÈ›iile sale – MangaliÅ£a cu burtă albă, MangaliÅ£a cu păr blond sau MangaliÅ£a roÅŸcat nu este una foarte pretenÈ›ioasă la condiÈ›iile de hrană È™i adăpost, fiind rezistentă la boli È™i condiÅ£ii climatice aspre. Prolificitatea rasei este de 6-7 purcei, consumul specific de 5,5-6 kilograme de hrană iar sporul mediu zilnic este de 400 de grame.
agrointel.ro
