Decizia ICCJ nr. 19 din 4 iunie 2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala) a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 590 din 5 august si este obligatorie pentru toate instantele de la momentul publicarii.
Judecatorii au hotarat, prin documentul mentionat, ca medicii angajati cu contract de munca in spitalele din sistemul public de sanatate nu pot sa primeasca plati suplimentare sau donatii, chiar daca pacientii au dreptul, conferit de lege in prezent, de a recompensa medicii sau spitalele in care au fost tratati.
"(...) Fapta medicului angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate, care are calitatea de functionar public, in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. 1 lit. b teza a II-a din Codul penal, de a primi plati suplimentare sau donatii de la pacienti, in conditiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege avand ca urmare incidenta dispozitiilor art. 21 alin. 1 teza I-a din C. pen.", scrie in decizia ICCJ publicata miercuri in Monitor.
Legea drepturilor pacientului prevede ca pacientii au posibilitatea de a oferi angajatilor sau unitatii in care au fost ingrijiti plati suplimentare sau donatii, atat timp cat legea este respectata. Totusi, Curtea a subliniat ca, in acelasi timp, legislatia in vigoare interzice angajatilor din spitalele de stat primirea platilor suplimentare sau a donatiilor.
"Chiar daca se admite existenta unui drept al medicului de a primi plati suplimentare sau donatii, corelativ dreptului pacientului de a oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare ori donatii, cu respectarea legii, este evident ca «respectarea legii» se refera atat la respectarea legii de «pacient», cat si la respectarea legii de «angajatii unitatii», atunci cand, pe de o parte, pacientul ofera plati suplimentare sau donatii, iar, pe de alta parte, «angajatii» unitatii medicale primesc aceste plati suplimentare sau donatii. Este posibil ca pacientul sa ofere plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii (imprejurare care poate fi de natura sa excluda orice raspundere penala), insa primirea acestora sa nu se faca de catre «angajati» cu respectarea legii deoarece chiar legea interzice primirea unor plati suplimentare sau donatii de catre acestia din urma", explica judecatorii ICCJ.
Totodata, in luarea acestei hotarari, Curtea a tinut cont in mod special si de Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014. Conform acestui document, medicii angajati in spitalele de stat au calitatea de functionari publici, in sensul legii penale, astfel ca pot fi cercetati si pedepsiti pentru luare de mita si/sau primirea de foloase necuvenite.
"In masura in care prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 26/HP din data de 3 decembrie 2014 (...) s-a statuat ca «medicul (angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate are calitatea de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal»), se deduce consecinta juridica ca medicul care are calitatea de functionar public (angajat al unei unitati spitalicesti din sistemul public de sanatate) nu poate primi plati suplimentare sau donatii de la pacienti, in conditiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003", se mai arata in Decizia nr. 19/2015.
Deciziile date de Inalta Curte sunt obligatorii pentru toate instantele de la momentul publicarii acestora in Monitorul Oficial. Avocatnet.ro
