În nordul extrem al Moldovei, într-o comună botoşăneană se află unul dintre cele mai fertile soluri din România. Este un tip de cernoziom cu ajutorul căruia, înainte de Revoluţie, erau scoase producţii record.
În comuna Mileanca, judeţul Botoşani, nu departe de graniţa de nord a României, se află una dintre cele mai preţioase comori naţionale. Nu este vorba despre metale sau pietre preţioase, ci despre un pământ cu totul şi cu totul aparte. Poartă numele de cernoziomul de Mileanca şi este cunoscut ca unul dintre cele mai fertile soluri din România. O mostră se află pe holurile Institutul de Agronomie „Ion Ionescu de la Brad“ din Iaşi.
„Este cernoziomul cambic de Mileanca. La Botoşani avem terenuri foarte fertile”, precizează Cristian Delibaş, şeful Direcţiei Agricole din Botoşani.
„Este doar un singur moment când îl poţi cultiva cum trebuie”
Localnicii îi cunosc dintotdeauna proprietăţile. Este un pământ vechi şi capricios, ca un zeu venerat de primii agricultori. Cine ştie să-l lucreze se îmbogăţeşte, cine nu, pierde tot.
„Noi îi spunem humărie. Este negru până la o adâncime mare. Este doar un singur moment când îl poţi cultiva cum trebuie. Dacă l-ai pierdut, mai bine te apuci de altceva, că-i tare ca betonul. N-ai ce face cu el”, spune un sătean, din zona Codreniului, un sat din Mileanca. Acelaşi lucru a fost confirmat şi de specialiştii în domeniu, potrivit publicației Adevărul.
„Are un conţinut mare de acizi huminici, adică aproape 50%. Iar această zonă fertilă se menţine până la o adâncime de doi metri. Ceea ce este formidabil”, preciza Ioan Hăiduţu, un fost inginer agronom cu o vechime de patru decenii.
Tot specialiştii spun că acest sol se lucrează doar în perioada cu precipitaţii. Atunci poate fi însămânţat. Mai precis, are un moment foarte scurt de însămânţare. În rest, se spune că este tare ca betonul. Lucrat şi însămânţat la timp, cernoziomul de Mileanca este un adevărat miracol. Din el se pot obţine producţii duble faţă de un sol normal. Acelaşi lucru este confirmat şi de specialişti.
„Se ajune lejer la cinci tone, la hectar, la grâu şi aproape zece la porumb. Fără îngrăşământ”, preciza Hăiduţu.
Producţii record în vremea lui Ceauşescu
Cei care au făcut, însă, celebră „humăria” de la Mileanca, au fost comuniştii. Proprietăţile miraculoase ale cernoziomului cambic de la Mileanca au fost descoperite de specialiştii Institutului de Agronomie din Iaşi, în anii 60. Imediat, calităţile acestui sol au fost exploatate de agricultura comunistă. Cu ajutorul cernoziomului de Mileanca s-a scris istorie în acest colţ de ţară. Erau obţinute producţii record. Chiar şi 10 tone la hectar, la porumb. Solurile de la Mileanca au pus decisiv umăr la faima Botoşaniului de „Bărăgan al Moldovei”. Şi în momentul de faţă, Mileanca are peste 6.000 de hectare arabile. Majoritatea sunt deţinute de mari fermieri, inclusiv de cei cu capital străin. Localnicii lucrează mai ales loturi mici.