Soluția constă în modificarea legislației după principiul "poluatorul plătește", astfel încât cumpărătorii de autovehicule să nu mai plăteasca taxa, declarată ilegală de UE, ci aceasta să fie conținută în prețul carburanților.
Potrivit acelorași surse, e vorba de un adaos de 5 bani la litrul de combustibil, bani care vor ajunge în conturile administrate de Ministerul Mediului – autoritate care are de restituit taxele percepute până acum.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în data de 9 iunie 2016 că taxa de primă înmatriculare percepută de România cumpărătorilor de mașini este ilegală din punct de vedere al legislației UE, după ce România a extins-o și la autovehiculele noi pentru a evita discriminarea pentru care mai fusese o dată condamnată.
Odată stabilită sursa de finanțare, grupul de lucru va stabili și cum și în cât timp vor fi restituite sumele către cei care le vor revendica.
Guvernul ar avea de restituit peste 1,5 miliarde de euro
România a introdus în 2008, în timpul Guvernului Călin Popescu Tăriceanu, prima taxă ce avea ca scop limitarea importurilor de autoturisme second-hand, cu explicația că țara se transformă într-un cimitir al vechiturilor poluante ale Vestului.
De atunci, toate formulele au fost declarate neconforme cu legislația europeană, iar statul a este obligat să returneze toate sumele încasate sub diversele denumiri.
-Taxa specială (introdusă în 2006, prin modificarea Codului fiscal)
-Taxa pe poluare (introdusă prin OUG nr. 50/2008)
-Taxa pentru emisiile poluante (Legea nr. 9/2012)
-Timbrul de mediu (OUG nr. 9/2013)
Decizia CJUE conține o referire la costurile acestei operațiuni, așa cum au fost ele estimate de Minsiterul Finanțelor:
"În cauza principală, în ceea ce privește repercusiunile economice care pot decurge dintr‑o incompatibilitate cu articolul 110 TFUE a regimului de taxare instituit prin OUG nr. 9/2013, guvernul român a prezentat o estimare potrivit căreia restituirea cu dobândă a sumelor percepute cu titlu de taxe pentru înmatricularea vehiculelor s‑ar ridica la 6.504.429.857,47 RON (aproximativ 1.448.341 039 de euro). Restituirea unor asemenea sume ar avea drept consecință o creștere cu 0,9 % a deficitului bugetar al statului român prevăzut pentru anul 2015, care ar trece de la 1,83 % la 2,7 % din PIB‑ul acestui stat", se menționează în ultima parte a deciziei.
Sumele care se vor restitui vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii taxei până în ziua restituirii integrale, actualizate cu indicii de inflaţie.
Plata restituirilor se face de la bugetul de stat, prin ANAF, pentru taxa plătită între 2007 şi 2008, şi de la bugetul Fondului de Mediu pentru perioada 2008 – 2013, în funcţie de autoritatea care a încasat la vremea respectivă sumele respective, încheie cursdeguvernare.ro.
