"În condiţiile în care pe baza execuţiei bugetare a anului 2016 există un risc de deviere, în vederea contracarării acestuia se impune promovarea unor măsuri, pe orizontul de referinţă, respectiv menţinerea unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă, tichete/vouchere de vacanţă, premii şi ore suplimentare, tichete cadou şi indemnizaţii la ieşirea la pensie/trecere în rezervă", se menţionează în expunerea de motive a actului normativ, scrie B365, conform gandul.info.
De asemenea, pentru contracararea riscului de deviere, sunt necesare măsuri precum creşterea absorbţiei fondurilor europene, o eficienţă sporită în colectarea taxelor şi a impozitelor, în reducerea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea conformării voluntare, aplicarea noului pachet legislativ privind achiziţiile publice, dar şi îmbunătăţirea structurii cheltuielilor publice.
Actul normativ stabileşte şi plafoanele maxime pentru o serie de indicatori macroeconomici. Astfel, conform documentului, cheltuielile statului cu salariile nu au voie sa depăşească, anul viitor, 7,7% din produsul intern brut (PIB), iar în 2017, plafonul trebuie să scadă la 7,4% din PIB. În ceea ce priveşte deficitul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere în produsul intern brut, acesta trebuie să fie de maxim 2,8% în 2016, respectiv 2,77% în 2017.
"Pentru anul 2016, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 41%, luând în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2016", se mai arată în proiectul de Lege.
În plus, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8 miliarde de lei.
"Măsurile de relaxare fiscală decise în anul 2015 în scopul stimulării creşterii economice se estimează că vor avea un impact direct negativ asupra veniturilor bugetare până la finalul anului 2017, an în care se vor aplica şi ultimele reduceri planificate de taxe şi impozite. După această perioadă se estimează o stabilizare a ponderii în PIB a veniturilor bugetare. În paralel, se estimează o majorare a ponderii în PIB a cheltuielilor bugetare pe anul 2016 generată de anualizarea majorărilor salariale şi a unor prestaţii de asistenta socială, adoptate în anul 2015, urmată însă pe termen mediu de o ajustare semnificativă a acestora ca pondere în PIB în ipoteza menţinerii aceloraşi politici salariale şi de asistentă socială", se subliniază în documentul citat.
În aceste condiţii există riscul ca deficitul bugetar (atât cash cât şi ESA) să înregistreze o creştere abruptă în anul 2016, fără a depăşi limita de 3% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, creştere care se menţine şi în anul 2017 urmată însă de revenirea, începând cu anul 2018 şi continuând şi în anul 2019, pe o traiectorie de ajustare, se mai arată în proiectul citat.
