Guvernul grec a anunţat că trebuie să deţină în continuare controlul propriului buget. Comisia Europeană a anunţat că intenţionează să urmărească mai îndeaproape şi în amănunt finanţele Greciei, dar a admis că statul elen ar trebui să deţină controlul absolut asupra banilor.
Între timp, statul grec şi creditorii săi privaţi sunt pe cale să parafeze o nouă înţelegere, care ar fi primul pas spre un nou ajutor, în valoare de 130 de miliarde de euro.
Grecia ar trebui să ajungă la această înţelegere în următoarele câteva zile, pentru a primi următoarea tranşă de fonduri, o parte din primul ajutor acordat Atenei.
Se pare că acordul va fi semnat până la urmă la timp, Institutul Internaţional de Finanţe anunţând, într-un comunicat citat de AFP şi preluat de Agerpres, că cele două părţi vor semna documentul săptămâna viitoare.
Atena speră să poată prezenta cadrul unui acord la summit-ul european de luni în vederea unei susţineri din partea partenerilor săi şi instituţiilor din zona euro şi FMI, care insistă ca operaţiunea să ducă în final la scăderea datoriei suverane a Greciei în jurul valorii de 120% din PIB în 2020, faţă de 160% în prezent.
Capacitatea Greciei de a evita intrarea în incapacitate de plată, care expiră la 20 martie, cu o datorie de 14,5 miliarde de euro, depinde de rezultatul acestor negocieri şi de relaţiile interdependente cu creditorii instituţionali pentru a obţine deblocarea acestui al doilea plan de salvare, de 130 de miliarde de euro.
Ce se întâmplă în Grecia
"În realitate, finanţele Greciei sunt deja controlate de forţe străine", scrie, într-un comentariu, corespondentul BBC la Atena, Mark Lowen. Statul, îngropat în datorii, a primit ajutoare enorme de la UE şi FMI, cu condiţia de a tăia din cheltuieli şi de a impune reforme fiscale gândite în special de oficialii de la Bruxelles, nu de guvernul elen.
"Această propunere a Germaniei este clar o consecinţă a temerilor că Grecia nu reuşeşte să îşi administreze bugetul de stat. Reformele au fost lente, iar deficitul rămâne peste ţinta stabilită", consideră Lowen.
"Dar a ceda mai mult control Bruxelles-ului ar fi o mutare cu caracter impopular", şi de aceasta statul grec nu o va accepta, consideră analistul. Cei mai mulţi dintre greci se opun măsurilor de austeritate impuse de UE şi FMI.
"Cea mai mare parte din furie e îndreptată împotriva Germaniei, finanţatorul Europei", încheie el.
realitatea.net
