SituaÅ£ia este recunoscută oficial de Ministerul EducaÅ£iei în Raportul privind Starea Învăţământului, document care confirmă involuÅ£ia din ultimii ani, scrie Gândul.
Astfel, populaÅ£ia ÅŸcolară din gimnaziu a scăzut cu o treime în ultimii opt ani, în timp ce în învăţământul primar învaţă cu 20% mai puÅ£ini elevi decât în anul 2002. În facultăţi, deficitul este ÅŸi mai evident: anul universitar 2009-2010 s-a desfăşurat cu peste o sută de mii de studenÅ£i mai puÅ£ini decât în anul anterior, cea mai dramatică scădere fiind în cazul universităţilor private (minus 22%).
Rezultatele de la bac ÅŸi "fermitatea" ministrului
În ceea ce priveÅŸte calitatea predării la clasă, lămuritoare sunt concluziile raportului care fac trimitere la testările internaÅ£ionale. Peste trei sferturi dintre elevii români sunt sub pragul alfabetizării ÅŸtiinÅ£ifice, în timp ce scorurile înregistrate la citire atestă faptul că 56% dintre ÅŸcolarii români se află la un nivel critic în privinÅ£a lecturii.
Conform datelor din Gândul, slaba pregătire a elevilor reiese ÅŸi din examenele organizate de MECTS, ale căror rezultate nelineare ridică semne de întrebare ÅŸi asupra aplicării omogene a criteriilor de evaluare. Spre exemplu, în anul ÅŸcolar 2009-2010 un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reuÅŸit să promoveze evaluarea naÅ£ională derulată la matematică, deÅŸi în anul anterior, la teza cu subiect unic, peste 87% dintre ÅŸcolari au obÅ£inut notă de trecere.
Poate cel mai relevant rezultat este însă cel înregistrat la bacalaureat. Rata de succes la examenul maturităţii a scăzut dramatic în acest an, sub punctul de 35%. Interesantă este explicaÅ£ia ministerului, care explică acest fapt ca pe un merit ce "se datorează cel mai probabil măsurilor de control ÅŸi de evitare a fraudelor implementate cu fermitate la nivelul acestui an ÅŸcolar". Din document reiese că ÅŸi ceea ce s-a câÅŸtigat a avut costuri ridicate.
