Situaţia este recunoscută oficial de Ministerul Educaţiei în Raportul privind Starea Învăţământului, document care confirmă involuţia din ultimii ani, scrie Gândul.
Astfel, populaţia şcolară din gimnaziu a scăzut cu o treime în ultimii opt ani, în timp ce în învăţământul primar învaţă cu 20% mai puţini elevi decât în anul 2002. În facultăţi, deficitul este şi mai evident: anul universitar 2009-2010 s-a desfăşurat cu peste o sută de mii de studenţi mai puţini decât în anul anterior, cea mai dramatică scădere fiind în cazul universităţilor private (minus 22%).
Rezultatele de la bac şi "fermitatea" ministrului
În ceea ce priveşte calitatea predării la clasă, lămuritoare sunt concluziile raportului care fac trimitere la testările internaţionale. Peste trei sferturi dintre elevii români sunt sub pragul alfabetizării ştiinţifice, în timp ce scorurile înregistrate la citire atestă faptul că 56% dintre şcolarii români se află la un nivel critic în privinţa lecturii.
Conform datelor din Gândul, slaba pregătire a elevilor reiese şi din examenele organizate de MECTS, ale căror rezultate nelineare ridică semne de întrebare şi asupra aplicării omogene a criteriilor de evaluare. Spre exemplu, în anul şcolar 2009-2010 un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a nu au reuşit să promoveze evaluarea naţională derulată la matematică, deşi în anul anterior, la teza cu subiect unic, peste 87% dintre şcolari au obţinut notă de trecere.
Poate cel mai relevant rezultat este însă cel înregistrat la bacalaureat. Rata de succes la examenul maturităţii a scăzut dramatic în acest an, sub punctul de 35%. Interesantă este explicaţia ministerului, care explică acest fapt ca pe un merit ce "se datorează cel mai probabil măsurilor de control şi de evitare a fraudelor implementate cu fermitate la nivelul acestui an şcolar". Din document reiese că şi ceea ce s-a câştigat a avut costuri ridicate.
