Aparatorii acestei tehnici de exploatare a gazelor de sist afirma ca nu prezinta niciun pericol pentru panza freatica deoarece zacamintele sa afla mult mai jos in sol decat rezervele de apa.
Dar un studiu al salinitatii apelor efectuat in Pennsylvania (est) de cercetatorii de la Universitatea Duke afirma ca exista o legatura intre depozitele de gaze de sist situate la 1.600 de metri adancime si panza freatica.
"Canale naturale permit gazelor si saramurii sa migreze in directia apelor subterane mai putin adanci", a precizat universitatea, intr-un comunicat.
Studiul, publica in Analele Academiei nationale de stiinta (PNAS), a fost realizat pe baza a 426 de proba de apa din nord-estul statului Pennsylvania, in apropierea zacamantului de sist denumit Marcellus.
Cercetatorii nu au constatat nicio contaminare care provine in mod direct din activitatea de fracturare. Dar prezenta unor nivele ridicate de salinitate permite tragerea concluziei ca exista treceri naturale potential periculoase, potrivit cercetatorilor.
"Aceasta inseamna ca rezervele de apa potabila din nord-estul statului Pennsylvania risca sa fie contaminate de gazele care scapa din puturile de exploatare a gazelor de sist", a declarat geochimistul Avner Vengosh, unul dintre autorii studiului.
Fracturarea hidraulica consta in injectarea la o presiune foarte mare a unor cantitati imense de apa cu nisip si aditivi chimici, pentru a elibera gazele prizoniere in stratul stancoas.
Ecologistii acuza faptul ca aceasta tehnica polueaza panzele de ape freatice si aerul.
