Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, că el este un adept foarte puternic al "descentralizării făcute bine", întrucât aceasta constituie un mijloc de creştere a calităţii actului de învăţământ.

Funeriu a spus că un aspect al descentralizării se referă la modul în care sunt conduse şcolile, iar unul dintre motivele esenţiale pentru care a dorit ca această Lege a educaţiei să fie adoptată înaintea începutului de an şcolar a fost acela al numirii directorilor.

"Au fost exemple unde existau suspiciuni de politizare în ceea ce priveşte numirile de directori. Dacă această lege a educaţiei ar fi fost în vigoare la începutul de an şcolar, toate şcolile din România ar fi avut posibilitatea să îşi aleagă directorul în consiliul de administraţie, format din reprezentanţi ai şcolii, ai părinţilor şi ai colectivităţilor locale, fără o implicare care să lase suspiciunea unei politizări. Unul dintre angajamentele noastre este depolitizarea învăţământului şi dacă veţi urmări ce s-a întâmplat în mandatul meu veţi observa că nu s-au făcut numiri politice de inspectori sau s-a judecat strict pe criterii de performanţă în numirile care au fost făcute", a spus Funeriu.

Prin faptul că descentralizarea în învăţământ este întârziată de neadoptarea proiectului noii Legi a educaţiei se ajunge în situaţia ca, încă o dată, să nu se poată "extrage" tot ce are mai bun sistemul de învăţământ, a adăugat ministrul.

"Sunt un adept foarte puternic al descentralizării, al descentralizării făcute bine, descentralizarea nu este o finalitate, este un mijloc de creştere a calităţii actului de învăţământ, a calităţii modului în care sunt conduse şcolile", a afirmat Funeriu.

Ministrul a susţinut apoi că Legea educaţiei "loveşte în interesele nelegitime din învăţământul superior", acesta fiind motivul esenţial pentru care legea este blocată acum în Comisia de Educaţie din Senatul României.

"Pe lângă interese legitime ale învăţământului care sunt reprezentate acolo, sunt în mod evident reprezentate şi acele interese nelegitime care au dus învăţământul superior din România acolo unde se află el astăzi. Desigur, atunci când ai o lege care modernizează învăţământul superior, când ai o lege care nu mai permite o serie de comportamente pe care chiar dumneavoastră, presa, le-aţi arătat - acest lucru deranjează, îi deranjează pe cei care sunt obişnuiţi să pescuiască în apele tulburi ale educaţiei şi pe care scoaterea la lumină a anumitor fenomene i-ar trimite în istoria învăţământului, în istoria neglorioasă a învăţământului superior din România", a spus Funeriu.

Ministrul a subliniat că noua lege "va eradica o dată pentru totdeauna acele comportamente care au dus la decredibilizarea învăţământului superior în România".

El a subliniat că este decis să meargă mai departe cu proiectul noii legi a educaţiei, pentru că aceasta constituie "o lege necesară pentru România, o lege generoasă, este o lege care face acel pas înainte de care România are nevoie", prin modernizarea "centrilor de putere", în primul rând prin modernizarea managementului universităţilor, modernizarea şi creşterea calităţii cadrelor didactice din universităţi.

Funeriu a adăugat că a numit în acest sens, recent, Comisia Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor, Titlurilor şi Certificatelor Universitare, care are ca sarcină verificarea calităţii profesionale a celor care sunt propuşi pentru a deveni profesori şi conferenţiari şi este compusă din "oameni de cea mai înaltă valoare din România".

"Este necesară modernizarea modului în care sunt conduse universităţile din România şi concentrarea resurselor. Resursele din învăţământul superior au fost mult timp disipate, iar acum trebuie să trecem în această etapă pentru a vedea care sunt lucrurile care au funcţionat, cele care nu au funcţionat şi să concentrăm resursele României în acele universităţi în care se face într-adevăr performanţă", a conchis el.
 

Mediafax