Prim-ministrul francez François Bayrou a pierdut votul de încredere. Adunarea NaÈ›ională a FranÈ›ei a votat cu 364 de voturi pentru È™i 194 împotrivă pentru demiterea lui din funcÈ›ie È™i înlăturarea guvernului său minoritar. AlÈ›i 25 de parlamentari s-au abÈ›inut. 

Francois Bayrou trebuie acum să-i prezinte lui Emmanuel Macron demisia guvernului său, lucru pe care, potrivit presei franceze, îl va face mâine dimineață.

Macron are acum mai multe opțiuni - niciuna dintre foarte plăcută, conform BBC.

CITEȘTE ȘI: "Ministrul Daniel David a primit colindători de la Botoșani!"

 

- El poate alege un nou prim-ministru. Alegerea unui nume care să nu fie imediat respins de una dintre marile facÈ›iuni parlamentare s-ar putea să nu fie o sarcină uÈ™oară, iar anul trecut acest proces i-a luat lui Macron câteva săptămâni. Între timp, Bayrou va rămâne probabil ca interimar până la numirea unui nou succesor.

- Macron ar putea, de asemenea, să convoace noi alegeri parlamentare. Acest lucru ar zgudui componența actuală, dar ar putea duce la o victorie și mai decisivă pentru Adunarea Națională (FN) de extremă dreapta a lui Marine Le Pen.

- Macron are, de asemenea, opÈ›iunea de a convoca alegeri prezidenÈ›iale - la care nu ar putea candida, deoarece al doilea mandat al său urmează să se încheie în 2027. Unele grupuri parlamentare i-au cerut să aleagă această cale, dar el a exclus în repetate rânduri demisia.

Cu încă un guvern pe marginea prăpastiei, FranÅ£a a devenit, se pare, neguvernabilă. Luni, Francois Bayrou, la mai puÅ£in de un an de activitate, pare să devină al patrulea prim-ministru care pleacă în doar 20 de luni. Soarta sa depinde acum de votul de încredere în parlament care, dacă va fi pierdut - ceea ce se conturează -, va consolida un record în cadrul celei de-a cincea Republici ÅŸi îl va lăsa pe preÅŸedintele ţării, Emmanuel Macron, mai slăbit ca niciodată, scrie ÅŸi CNN.

PrăbuÅŸirea guvernului pare să adâncească paralizia FranÅ£ei într-un moment critic pentru Europa, care caută unitate în faÅ£a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a unei Chinei din ce în ce mai dominante ÅŸi a tensiunilor comerciale cu Statele Unite. AgitaÅ£ia politică ameninţă, de asemenea, capacitatea FranÅ£ei de a-ÅŸi controla datoria, existând riscul unei noi scăderi a ratingului de credit.

FranÅ£a se confruntă cu o presiune acută pentru a-ÅŸi redresa finanÅ£ele, deficitul de anul trecut fiind aproape dublu faţă de limita de 3% a UE pentru producÅ£ia economică, iar datoria publică ajungând la 113,9% din PIB. Votul de încredere este programat pentru luni după-amiază, de la ora locală 15:00 (16:00, ora României).

Criză politică în FranÅ£a

În ciuda unei frenetice serii de discuÅ£ii ÅŸi apariÅ£ii în mass-media de la decizia sa de a intra în cursa pentru încredere, pe 25 august, pe fondul unor dezbateri tensionate pe tema proiectului de lege privind bugetul, Bayrou părea, în weekend, să nu fi reuÅŸit să obÅ£ină majoritatea. Liderii opoziÅ£iei din întreg spectrul politic au declarat clar că vor vota pentru demiterea lui Bayrou.

"Guvernul va cădea", a declarat Jean-Luc Melenchon, figura principală a partidului de extremă stânga La France Insoumise (LFI), repetând comentarii similare ale altor membri ai stângii ÅŸi dreptei.

În cazul în care Bayrou va cădea, preÅŸedintele va fi probabil nevoit să găsească un alt ÅŸef de guvern care să poată trece bugetul prin parlament, la mai puÅ£in de un an de la demiterea predecesorului conservator al lui Bayrou, Michel Barnier. Macron a exclus până acum dizolvarea parlamentului, demers pe care l-a făcut anul trecut, fără succesul scontat, însă.

FranÅ£a se află într-o criză politică de când Macron a convocat alegerile anticipate din 2024, care au dus la un parlament fără majoritate. Propria sa alianţă, deja lipsită de majoritate din 2022, a înregistrat o scădere ÅŸi mai mare a numărului de deputaÅ£i, în timp ce partidul anti-imigraÅ£ie de extremă dreapta, Reuniunea NaÅ£ională (RN), a devenit cel mai mare partid. O coaliÅ£ie slabă de partide de stânga - acum profund divizată - a devenit cel mai mare bloc. Dar nicio tabără nu are majoritate.

"Această criză a fost provocată şi alimentată de preşedintele Emmanuel Macron şi de toţi cei care l-au servit", a declarat duminică Marine Le Pen, şefa grupului de parlamentari ai Reuniunii Naţionale. "Astăzi, din cauza lor, Franţa este omul bolnav al Europei", a acuzat Le Pen.

După căderea unui conservator ÅŸi a unui centrist din funcÅ£ia de prim-ministru, majoritatea observatorilor se aÅŸteaptă ca Macron să caute următorul candidat din rândurile socialiÅŸtilor de centru-stânga (PS). "Nu poate merge împotriva rezultatelor sondajelor pentru a treia oară", a declarat Marine Tondelier, ÅŸefa partidului, mai mic, al Verzilor.

Orice astfel de candidat ar trebui să formeze o alianţă delicată cu blocul liberal al preÅŸedintelui, care se opune multor idei ale stângii, inclusiv creÅŸterea impozitelor pentru cei mai bogaÅ£i pentru a acoperi deficitele financiare ale ţării. De asemenea, ar trebui să convingă dreapta moderată să tolereze încă un guvern minoritar.

Laurent Wauquiez, liderul parlamentar al partidului conservator Republicanii (LR), a semnalat că nu va solicita demiterea unui prim-ministru socialist. Cu toate acestea, ÅŸeful partidului - totodată actualul ministrul de interne - Bruno Retailleau nu a fost de acord. "Nu vom accepta în niciun caz un prim-ministru socialist", a declarat Retailleau într-un discurs susÅ£inut duminică.

Ce va urma pentru Hexagon

Bayrou a convocat votul de încredere în încercarea de a impune un plan nepopular de economii în valoare de 44 de miliarde de euro, care include eliminarea a două sărbători legale ÅŸi îngheÅ£area cheltuielilor. El afirmă că este vorba de o chestiune de "supravieÅ£uire naÅ£ională", avertizând că FranÅ£a trebuie să îÅŸi controleze datoria în spirală, deoarece "timp de 20 de ani, în fiecare oră din fiecare zi ÅŸi din fiecare noapte datoria a crescut cu 12 milioane de euro în plus". Acestea pot fi cuvinte alarmiste menite să stimuleze clasele politice fracturate ale ţării să acÅ£ioneze de urgenţă, chiar dacă reforma bugetară a fost exact ceea ce a costat scalpul predecesorului său, Michel Barnier, comentează CNN. Negociatorul-ÅŸef al Uniunii Europene, care a menÅ£inut blocul unit în urma votului chinuitor al Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană în 2016, a rezistat doar trei luni în calitate de prim-ministru, nereuÅŸind să escaladeze muntele mult mai abrupt al convingerii francezilor să accepte reduceri radicale ale cheltuielilor.

Dacă Bayrou cade, presiunea asupra lui Macron pentru a demisiona se va intensifica, deÅŸi acesta a promis să-ÅŸi ducă mandatul până la capăt, notează CNN. Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, cere dizolvarea parlamentului, dar alegerile anticipate ar consolida aproape sigur partidul ei ÅŸi ar fragmenta ÅŸi mai mult parlamentul.

O altă cale ar fi ca Macron să numească un guvern interimar, în timp ce ia în considerare un succesor, printre favoriÅ£i numărându-se ministrul forÅ£elor armate, Sébastien Lecornu, ÅŸi ministrul justiÅ£iei, Gérald Darmanin, pentru ceea ce ar putea fi un post otrăvit.

Problema este că, după trei prim-miniÅŸtri centristi care au eÅŸuat, partidele de opoziÅ£ie nu sunt dispuse să acorde o ÅŸansă altuia. Atât extrema dreaptă, cât ÅŸi extrema stângă au semnalat că vor solicita imediat un vot de neîncredere. O altă opÅ£iune ar fi numirea unui prim-ministru dintr-o altă familie politică, dar o alegere din dreapta ar fi blocată de stânga ÅŸi viceversa.

Climatul politic este sumbru. În cazul unor noi alegeri parlamentare anticipate, un sondaj recent realizat de Elabe sugerează că Reuniunea NaÅ£ională ar ieÅŸi învingătoare, stânga ar ocupa locul al doilea, iar centrul un distant loc al treilea.

MulÅ£i presupun acum că extrema dreaptă va prelua în cele din urmă puterea – dacă nu acum, atunci la următoarele alegeri prezidenÅ£iale din 2027, dar fără prea multe speranÅ£e că aceasta va rezolva problema. Încrederea publicului în clasa politică s-a prăbuÅŸit, iar furia se va revărsa pe străzi pe 10 septembrie, cu proteste la nivel naÅ£ional sub sloganul "Bloquons tout" ("Să blocăm totul").

Veste bună pentru Rusia şi SUA

Toate acestea vin într-un moment extrem de nefavorabil, cu războaie care fac ravagii în Ucraina ÅŸi Orientul Mijlociu. Instabilitatea din Paris este un cadou atât pentru preÅŸedintele rus Vladimir Putin, cât ÅŸi pentru omologul său american Donald Trump, care împărtăşesc aceeaÅŸi plăcere de a ridiculiza slăbiciunile Europei, notează CNN.

Dominique Moïsi, analist senior la Institutul Montaigne, un think tank cu sediul la Paris, spune că nu-ÅŸi aminteÅŸte un moment de impas atât de profund în cea de-a Cincea Republică. "De Gaulle a supravieÅ£uit tentativelor de asasinat, a fost războiul din Algeria, în mai 1968 sloganul era «la France s’ennuie» (FranÅ£a se plictiseÅŸte). Dar astăzi FranÅ£a este frustrată, furioasă, plină de ură faţă de elită", a declarat el pentru CNN. "Pare că o schimbare de regim este inevitabilă, dar nu văd cum se va produce ÅŸi cine ar face acest lucru. Ne aflăm într-o fază de tranziÅ£ie între un sistem care nu mai funcÅ£ionează ÅŸi un sistem pe care nimeni nu ÅŸi-l poate imagina", a adăugat analistul.

De Gaulle a fost preÅŸedintele care a inaugurat o perioadă de relativă stabilitate în FranÅ£a în 1958, odată cu începutul celei de-a cincea republici. Întrebarea este acum dacă Macron va fi preÅŸedintele care a pus capăt acestei perioade, conchide Macron.