Importanţa abordării strategice atât la nivel local, cât mai ales la nivel regional, este una din concluziile acestui forum. Experienţa comunităţilor locale din această regiune în prima etapă de programare a României în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene îşi va pune amprenta asupra noastră acum prin impactul proiectelor implementate, dar şi asupra viitorului regiunii prin strategia de dezvoltare propusă pentru perioada 2014-2020, a cărei pregătire trebuie să înceapă de pe acum.
Dincolo de aprecierile critice privind calitatea strategiilor de dezvoltare locală, maturitatea actorilor locali în acceptarea abordărilor regionale în proiecte integrate, s-a conturat concluzia că trebuie abordat temeinic şi în regiunea noastră subiectul regionalizării. Cum va arăta viitorul plan de dezvoltare al regiunii, va ava el în portofoliu proiecte regionale, care vor genera calitate în actul administrativ local? S-a vorbit de nevoia delimitării parohialismelor locale care afectează regiunea, de nevoia de lobby la nivel naţional pentru promovarea unor bugete publice multianuale, a unui nou act normativ pentru partreneriatul public-privat, care să nu încurajeze doar piaţa de capital. Toate acestea se vor concretiza într-o serie de conferinţe dedicate regionalizării şi Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est pentru perioada 2014-2020.
În regiunea noastră au început să prindă contur primele asociaţii de tip cluster. Sub îndrumarea celei mai prestigioase universităţi de medicină din ţară, aplicarea practică în Spitalul Clinic Universitar Sfântu Spiridon a cercetării clinice şi bioingineriei, clusterul de medicină imagistică este provocat să poziţioneze Iaşi-ul pe harta europeană a expertizei medicale. Pe de altă parte clusterul dedicat industriei textile şi-a propus relansarea unei industrii de tradiţie în regiune, care asigura înainte de 1989 peste 10.000 locuri de muncă calificate. Debarasată de efectele producţiei tip lohn, reorientată pe tehnologii sustenabile, valorificând expertiza umană locală şi aportul industriilor creative, industria uşoară şi-a propus reafirmarea brandului local, recâştigarea încrederii consumatorilor pentru produsele româneşti şi exportul masiv pe pieţele regionale. Cu siguranţă vom mai auzi despre aceste iniţiative aflate la început de drum acum în 2010.
Un alt punct de interes a fost Programul Operaţional Regional 2007-2013. Regio a aşezat pe loc prioritar dezvoltarea infrastructurii publice (80% din fonduri) şi mai ales a zonelor urbane (33% din fonduri) văzute ca poli de creştere, ca centre de competenţe şi competitivitate economică. Forumul a prezentat exemple concrete de iniţiative cum sunt cele din Iaşi, Bacău şi Suceava, cele mai importante centre urbane ale regiunii. Ce este semnificativ la aceste primării: efortul autorităţii publice locale de a avea prin dialog cu partenerii publici şi privaţi un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, cu un portofoliu adecvat de proiecte, finanţabil în perioada 2010-2013. Ele vor rezolva probleme locale de acesibilitate, de siguranţă publică, de sănătate, de educaţie, de sprijinire a mediului de afaceri. Toate acestea vor schimba faţa oraşelor, vor scoate în evidenţă partea cea mai atractivă pentru investitorii privaţi, vor restaura cu respect valorile de patrimoniu istoric şi cultural.
În viitorul program, rolul oraşelor va continua să fie primordial şi de aceea exemplele de bună practică pe care la Forum le-au învăţat reprezentanţii Primăriilor din Constanţa şi Craiova ar trebui urmate şi de alte centre urbane din regiunea noastră. Când alte autorităţi de management îşi mai lansează axe prioritare şi îşi promovează domenii de intrervenţie, Regio are deja primele proiecte finalizate – drumuri judeţene, străzi urbane, microîntreprinderi modernizate, echipamente pentru intervenţii SMURD. Aceste rezultate sunt partea plină a paharului, pe care trebuie să o vedem şi noi, mai des, pentru că ele demonstrează efortul celor care au elaborat, promovat şi implementat acest program, formând o echipă cu cei care au depus şi câştigat proiecte Regio.
Autoritatea de Management ne-a îndemnat să privim acest program ca pe o instituţie bancară, care acordă credite în condiţiile sale particulare. Rigurozitatea impusă de fluxul financiar European face ca implementarea proiectelor să nu fie întotdeauna facilă. De aceea trebuie să continuăm să ne pregătim profesional, să avem expertiza locală necesară generării şi implementării cu succes a unor proiecte de calitate. Acesta este un demers la care Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est va contribui din plin şi prin crearea unui instrument acreditat CNFPA de formare profesională - Centrul Regional de Studii Nord-Est, care începând cu luna Noiembrie îşi oferă serviciile tuturor celor care vor să îşi certifice competenţele în managementul proiectelor europene, achiziţii publice şi managementul resurselor umane.
Tot despre exemple de bună practică s-a vorbit în panelul dedicat sustenabilităţii şi eco-eficienţei. Dacă ţări avansate economic ca Olanda, Belgia, Marea Britanie, Austria şi-au propus să fie mult mai atente cu resursele materiale epuizabile, folosind tehnologii nu doar eco-sustenabile dar şi eco-eficiente, observând câştigul dublu atât în competiţia economică globală dar şi în conservarea unui mediu de viaţă sănătos pentru generaţiile viitoare, nouă ce ne rămâne de făcut? Să nu învăţăm doar din greşeli costisitoare! Să înţelegem cu toţii că lucrurile pot fi făcute bine de la început. Bine, înseamnă fără deşeuri şi rezidii, folosind energia verde, respectând sistemul natural în care trăim. Cum au înţeles acest mesaj interlocutorii acestui panel se va vedea în acţiunile noastre viitoare. Această iniţiativă va continua cu o campanie de conştientizare regională care se va desfăşura în 2011 sub coordonarea ADR Nord-Est, parteneră în Reţeaua Europeană Cradle to Cradle.
În panelul dedicat inovării şi expoziţia de proiecte organizate în 5 Noiembrie 2010 s-au prezentat, rezultatele cercetării înregistrate în Regiunea Nord-Est prin Institutul Naţional de Inventică Iaşi. Concluzii – avem o şcoală de inventică valoroasă dar trebuie să renunţăm la modestie. Trebuie să orientăm mai ţintit programele de finanţare pe particularitatea antreprenorială a acestei regiuni, iar aceasta se poate face prin coordonarea acţiunilor regionale din domeniul inovării. Trebuie definit şi în Regiunea Nord-Est triunghiul cunoaşterii.
Cooperarea bilaterală dintre România şi Republica Moldova a fost un subiect de discuţie a cărui concluzie a fost în mod cert că Regiunea Nord-Est trebuie să fie o piaţă regională şi nu una locală dacă doreşte să fructifice cu success în infrastructură şi în servicii sursele de finanţare europene dedicate. Putem transforma în avantaj competitiv poziţia noastră de graniţă estică a spaţiului European.
La dezbaterea publică organizată în 5 Noiembrie, dedicată anului european împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, au fost atrase organizaţiile neguvernamentale şi serviciile publice de interes social, dar şi jurnaliştii, cărora li s-a propus un concurs dedicat. Concluzia a fost că lupta antisărăcie trebuie dusă pe acelaşi front de toţi cei implicaţi pentru a avea rezultate complementare. Primele campanii sociale derulate la Iaşi pot fi exemple de urmat şi în alte comunităţi din regiune. S-a afirmat că uneori politicienii fac jurnalism şi jurnaliştii fac politică. De aici ideea ca jurnalismul regional trebuie reinventat şi modernizat, prin informare europeană, prin aplecare mai consistentă către interesul comunităţii şi mai puţin în favoarea interesului individual, oricare ar fi numele său.
Organizarea acestui eveniment s-a realizat cu sprijinul autorităţilor publice locale, Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi, Universităţii de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa, Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Moldova, Parcului Tehnologic şi Ştiinţific Tehnopolis Iaşi. Campania de promovare a evenimentului a cuprins 13 parteneri media regionali şi a fost mediatizat pe 24 de site-uri şi publicaţii on-line. Sponsorii acestui eveniment au fost societăţile comerciale Avensa Consulting, Relians Corp, Addvances şi Gemada Serv.
Gabriela Macoveiu, coordonator eveniment, ADR Nord-Est
