Autorităţile sanitare trag un semnal de alarmă în privinţa focarului de hepatită depistat în Parcul Tineretului, în condiţiile în care boala se întinde la fel ca o "pată de ulei". Mai mult, specialiştii în epidemiologie susţin că sunt forme de hepatită care nici nu au simptome, iar purtătorii virusului îşi menţin aceleaşi obiceiuri şi contactul cu comunitatea.

Medicul Ecaterina Chihaia, şeful Compartimentului de Epidemiologie din Direcţia de Sănătate Publică, spune că sursa de infecţie este omul bolnav, cu formă clinică aparentă sau neaparentă.

"Căile de transmitere sunt mâinile murdare, calea fecal- orală, deci igienă individuală şi colectivă precară, pot fi contaminate alimentele, obiectele folosite. De exemplu, doi copii se joacă cu aceeaşi jucărie şi o bagă în gură când unul, când altul, iar unul dintre ei este bolnav. Automat şi celălalt se poate îmbolnăvi. Există şi posibilitatea contagiunii prin lipsă de apă, deci de igienă, dar şi prin contaminarea apei, lucru care nu s-a întâmplat însă la noi. Masa receptivă este formată din toate persoanele care nu au protecţie naturală sau prin vaccinare împotriva hepatitei A", declară Ecaterina Chihaia.

Hepatita evoluează favorabil şi nu lasă sechele, însă este neplăcută.

"În Parcul Tineretului, aglomeraţia din încăperi, lipsa apei, nespălatul pe mâini, nespălatul veselei, asta a favorizat contaminarea relativ mare. Avem deci 17 cazuri diagnosticate, cu formele icterice, pentru că ar putea fi şi forme anicterice, pe care nu le-a diagnosticat nimeni şi care au trecut aşa, de la sine. De obicei, la o formă icterică, în comunitate se înregistrează şi câteva cazuri asimptomatice", explică medicul Ecaterina Chihaia.

Pe lângă cele 17 cazuri confirmate, mai sunt însă şi trei suspiciuni, ce urmează să fie diagnosticate. Problema este că un singur bolnav este adult, restul fiind copii, de unde specialiştii trag concluzia că respectivii nu au fost vaccinaţi.

Că focarul de hepatită nu poate fi izolat este o realitate, în condiţiile în care pot fi forme anicterice iar purtătorii virusului nu sunt conştienţi de acest lucru, astfel că îşi continuă activitatea în comunitate. Mai mult, virusul hepatic A are o perioadă de incubaţie ce variază între 15 şi 45 de zile, timp în care simptomele sunt de oboseală, stare de slăbiciune, anorexie, greaţă, vărsături, durere abdominala şi, mai rar, febră urmată de dureri de cap, erupţii cutanate şi diaree.

Abia după una- două săptămâni de la debutul bolii hepatice se poate instala şi icterul. În cele două săptămâni ce preced apariţia icterului, gradul de contagiune este cel mai ridicat, întrucât concentraţia de viruşi este maximă. Copiii pot răspândi virusul hepatic A perioade mai lungi de timp decat adulţii, cei mici fiind contagioşi până la zece săptămâni după debutul clinic al hepatitei A.

Cum simptomele pot fi lesne ignorate, iar purtătorul de virus îşi continuă ieşirile, întâlnirile cu ceilalţi, contagiunea poate avea loc. Un exemplu a fost epidemia de hepatită din Dorohoi, din anii 2000-2001, când 49 de persoane au contractat boala pornită de la un singur caz.

Principiul răspândirii bolii, acela al petei de ulei, nu poate opri împrăştierea ei în cartierul Parcul Tineretului, astfel că nu greşim atunci când spunem că de fapt focarul de hepatită este în Botoşani.