O analiză a ziarului Adevărul arăta cât de mare este discrepanţa între bogaţii şi săracii României. Am făcut un calcul simplu pe baza a trei indicatori economici: valoarea PIB pe judeţe, salariul mediu net pe judeţe şi rata şomajului pe judeţe. Rezultatul a reflectat o ţară împărţită în două, sau două Românii cu realităţi diferite. În timp ce Bucureşti, Timiş, Braşov, Constanţa şi Sibiu prosperă pe fondul dezvoltării industriei, judeţele Vaslui, Botoşani, Teleorman, Neamţ, Mehedinţi se zbat, de ani întregi, în aceeaşi sărăcie lucie. Am corelat cifrele sărăciei cu liderii politici care se confundă, practic, cu judeţele respective. Aşa-numiţii baroni locali, care au afundat regiunile mai puţin dezvoltate ale ţării într-un adânc hău al sărăciei.
Judeţul Vaslui este pe primul loc în topul sărăciei, cu 14.639 lei pe cap de locuitor. În comparaţie, judeţul Timiş are un PIB pe cap de locuitor de 47.669 lei, fiind pe primul loc la acest capitol după Bucureşti. De asemenea, Vasluiul este judeţul cu cei mai mulţi şomeri, rata fiind de 10. 43%. Dumitru Buzatu, preşedintele CJ Vaslui, sfidează aceste cifre. Dumitru Buzatu a intrat în politică în anul 1992, atunci când, din profesor de filosofie, a ajuns deputat pe listele PDSR, după ce s-a împrietenit cu Ion Iliescu. A fost parlamentar până în 2004, când a fost ales vicepreşedinte al CJ Vaslui. La alegerile din vara lui 2012 a fost ales preşedinte al CJ, cu peste 60% din voturi. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, Dumitru Buzatu se poate lăuda cu o avere impresionantă: 10 hectare de teren agricol, 1.465 de hectare în intravilan. Împreună cu soţia sa, senatoarea Gabriela Creţu, Buzatu mai deţine două apartamente, unul în Vaslui şi unul în Bucureşti, dar şi o casă. În 2013, Buzatu, care spune despre el că e marxist- comunist, a mers la înmormântarea liderului comunist Hugo Chavez în Venezuela.
Judeţul Botoşani este la fel de bine prins în menghina sărăciei, cu un PIB pe cap de locuitor de numai 16.361 lei. Patria lui Eminescu este condusă, din 2012, de liberalul Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean, condamnat la închisoare cu suspendare pentru fals intelectual. Ţurcanu i-a urmat unui om cu mult mai mare influenţă, Constantin Conţac, unul din primii baroni ai ţării, care a condus Botoşaniul între 2000 şi 2008. Cât timp a fost baron local, şeful drumurilor judeţene era chiar fiul său, Liviu Conţac, ajuns acum cel mai important om de afaceri în construcţia de drumuri din judeţ. În 2012, au fost condamnaţi amândoi la trei ani de închisoare pentru fapte de corupţie.
Urmaşii lui Dragnea şi Flutur Podiumul săracilor este completat de judeţul Teleorman, regiune ce se confundă, practic, cu vicepremierul Liviu Dragnea. Liviu Dragnea a condus judeţul nu mai puţin de 12 ani, fiind unul dintre cei mai longevivi baroni locali. În 2000, politicianul făcea parte din PD, împărţindu-şi influenţa locală cu Adriean Videanu, originar şi el din Teleorman. Imediat după alegeri Dragnea îi trădează pe democraţi şi trece la PSD. Astăzi, Dragnea este preşedinte executiv al PSD, vicepremier, ministru al Dezvoltării şi visează să de vină prim-ministru. După ce Dragnea a intrat în Guvern, judeţul a intrat pe mâinile lui Adrian Gâdea, pupilul său.
Coitește mai mult pe Adevărul.ro
