Asa incepe un articol Financial Times, care subliniaza ca reusita liberalului este incurajatoare pentru trei chestiuni importante pentru Europa Centrala si de Est: politica etnica problematica, lupta continua impotriva coruptiei si disputa dintre alianta Euro-Atlantica si Rusia.
Ceea ce face ca succesul lui Klaus Iohannis sa fie unul special este ca presedintele ales provine din minoritatea germana a tarii. Romanii au dat dovada de o maturitate exceptionala la votul de duminica, alegand un etnic minoritar pentru functia de sef de stat.
Pentru unii dintre alegatori, programele politice si calitatile personale ale celor doi candidati, Victor Ponta si Klaus Iohannis, au contat in mod evident mai mult decat originile lor etnice. La fel si in ceea ce ii priveste pe romanii care traiesc in marile orase europene, care au votat in numar covarsitor pentru Iohannis.
Foarte putine tari din Europa, est sau vest, pot spune acelasi lucru, relateaza jurnalistii straini. A avut vreodata Bulgaria un presedinte etnic turc? A avut Italia vreun prim-ministru din regiunea cu etnici germani Tirolul de Sud? Sau Marea Britanie vreun premier de origine afro-caraibeana?
Viitor al tolerantei
Intr-o regiune a carei istorie este plina de tensiuni politice pe criterii etnice, rezultatele alegerilor din Romania ofera speranta pentru un viitor al tolerantei.
Iohannis a fost ales pentru poate cel mai explicit program anticoruptie al vreunui candidat la presedintie sau la functia de prim-ministru din istoria postdecembrista, iar acest lucru arata ca romanii sunt satui de coruptia din clasa politica, administartia publica si cercurile de afaceri.
Klaus Iohannis nu poate schimba totul peste noapte, sustin ziaristii Financial Times, insa ascensiunea sa spre presedintie este un semnal ca sansele ca politicieni sa scape nepedepsiti pentru abuzuri scad.
Victoria sa poate contribui, de asemenea, la pozitia NATO si UE impotriva dorintei Rusiei de a-si extinde influenta politica, militara si economica in Balcani si in zona Marii Negre.
In unele privinte, Romania raspunde mai putin la presiunile Rusiei decat vecinii sai. Depinde mai putin de gazele rusesti, dar au existat momente in care anumiti politicieni s-ar fi putut gandi sa ajunga la intelegeri cu Vladimir Putin.
E improbabil ca Iohannis sa se joace cu asemenea notiuni, precizeaza Financial Times. Ca politician etnic german de dreapta, Iohannis se afla intr-o relatie excelenta cu Angela Merkel si impart aceeasi atitudine referitoare la politica Rusiei. Sub conducerea lui Klaus Iohannis, ne putem astepta ca Romania sa contribuie la o pozitie mai ferma a Europei unite impotriva Rusiei. (Ziare.com)