"Am propus membrilor noÈ™tri dacă vor să facă un schimb de experiență cu fermierii din Austria pe ceea ce înseamnă produsul de fermă sau mai precis pe lanÈ›ul scurt. Am reuÈ™it să ne adunăm 21 de fermieri È™i am hotărât să plecăm în martie pentru că este o lună mai lejeră pentru noi, că nu începem lucrările de primăvară. Prima oprire a fost la Camera Agricolă a Austriei unde ne-a fost prezentat specificul agriculturii austriece. De departe cea mai interesantă experiență pentru fermieri a fost atunci când am mers să vizităm trei ferme de familie: una specializată pe obÈ›inere de lapte È™i iaurt ce ajungea în È™coli, una pe obÈ›inerea de brânzeturi maturate È™i o fermă de creÈ™tere a oilor de lapte È™i procesarea laptelui în iaurt È™i rulouri de brânză cremoasă", a declarat pentru AgrointeligenÈ›a Cristian Lungu, preÈ™edintele AsociaÈ›iei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.
Hrana animalelor este compusă din iarbă și concentrate
În ceea ce priveÈ™te vizitele pe care le-au făcut, deÈ™i fermele din Austria sunt foarte mici ca dimensiune vizavi de fermele din România, sunt foarte bine organizate, autoritățile lucrează foarte bine È™i există o înÈ›elegere la nivelul acestora față de problemele specifice care există într-o fermă de animale.
"Comparativ cu fermele noastre au foarte puÈ›in pământ È™i baza furajeră o asigură puÈ›in cu exagerări în administrarea gunoiul de grajd. Cel mai probabil conÈ›inutul de azot în lapte este destul de mare. Administrând o cantitate mare de gunoi de grajd pe pajiÈ™tile care sunt cosite apare si excesul de azot în lapte ce poate fi văzut doar în analizele de lapte. La ei bălegarul de grajd constituie îngrășământul de bază, coroborat cu acÈ›iunea de supraînsămânÈ›are obÈ›indu-se astfel producÈ›ii foarte bune la hectarul de iarbă. Acolo hrana principală a vacilor de lapte este constituită din iarbă È™i concentrate, spun ei 2 kilograme pe cap de animal, destul de puÈ›in din punctul meu de vedere având în vedere că animalele stau închise 12 luni pe an. Nu ni s-a spus deloc dacă folosesc premixuri, dar eu sunt sigur că în concentrate au È™i ceva premixuri pentru că animalului care stă în stabulaÈ›ie 12 luni, cu o perioadă scurtă de păscut îi trebuie foarte multe vitamine È™i minerale, ori animalele arătau foarte bine în grajd", a mai spus fermierul ilfovean.
Lapte È™i iaurt pentru copii – bio cu arome artificiale
Prima fermă pe care "automatiÈ™tii" din România au vizita-o a fost cea a familiei Strobl din localitatea Mondsee, din landul Slaburg. Aici se produce lapte È™i iaurt pentru hrana È™colarilor È™i preÈ™colarilor. Zilnic în cadrul liniei de procesare se ambalează peste 2.000 de pahare de lapte È™i iaurt bio.
"Nu sunt convins, dar nu cred că se admite la nivel de Uniune Europeană produs bio cu arome, tocmai pentru că la baza producerii aromelor stă un produs chimic. Ni s-a dat spre degustare un iaurt cu căpÈ™uni care avea câteva fructe, dar aroma de vanilie era pur È™i simplu o aromă, nicidecum un baton de vanilie. Iaurtul pe care l-am degustat era chiar mai slab calitativ decât un iaurt produs în România de o mare firmă procesatoare. Am rămas surprinÈ™i că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulÈ›ii. Fermierii noÈ™tri i-au oferit austriacului un pahar de iaurt È™i o sana românească iar în momentul în care a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului, dar a încercat să-È™i mascheze încântarea schiÈ›ând un zâmbet scurt, fără să facă vreo remarcă la adresa produsului românesc", povesteÈ™te fermierul român.
Fermierii români au rămas surprinÈ™i de faptul că fermierul respectiv, care avea 30 de vaci, părea că nu are un flux continuu de producÈ›ie a lactatelor. Mai mult, în făbricuță, dacă la noi este obligatoriu ca unghiul de la perete cu podeaua să nu fie de 90°, ci pe semi-rotund pentru uÈ™urarea curățeniei, la austrieci, pereÈ›ii formau un unghi de 90°. Citeste material complet pe Agrointel.ro...
