La prima vedere, pare sa existe un conflict intre romanii proveniti din zone diferite. Populatia din fiecare regiune a tarii are o serie de prejudecati cand vine vorba despre locuitorii unei alte zone din Romania. Bucurestenii sunt tinta tuturor. Arareori se gasesc persoane din provincie care sa nu-i catalogheze drept oameni cu nasul pe sus. Ba unii merg chiar pana la a-i descrie ca fiind "neciopliti".
Pe scurt, cei din Capitala sunt "Mitici". Ironiile ardelenilor la adresa moldovenilor, oltenilor sau bucurestenilor, dar si cele care vin ca raspuns sunt reflectate perfect in bancuri.
Glumele facute pe seama locuitorilor din alte zone pot duce cu gandul la un tip de "secesiune". Numai ca specialistii sunt de parere ca nu este nimic ingrijorator. Este o chestiune care tine de identitatea regionala. De locuitorii oricarei zone se leaga o serie de stereotipuri.
Ardelenii sunt considerati calmi, dar si prea lenti. Oameni destoinici, dar parca prea plini de ei. Oltenii sunt perceputi ca isteti, ba chiar "(h)oti", capabili sa intoarca orice situatie in favoarea lor.
Moldovenii sunt considerati lenesi, saraci si dornici sa ajunga cat mai sus in ierarhia sociala. Cat despre bucuresteni… pentru majoritatea celor din provincie, cei din Capitala sunt echivalentul arogantei. De ce? Pentru ca au pretentia ca "ora exacta se da la Bucuresti". Sunt "Mitici".
In cartea "Istoria betiei la romani", Mircea Balan face un portret-robot al lui Mitica, "bucuresteanul par excellence", personajul consacrat de Caragiale.
Moldovenii conduc in topul optimismului, inaintea muntenilor, ardelenilor si bucurestenilor, se arata intr-un sondaj realizat anul trecut de Institutul de Marketing si Sondaje la comanda revistei Reader’s Digest.
Bancurile reflecta cel mai bine rivalitatile dintre regiuni. Si starnesc si multe zambete. Exemplele sunt nenumarate.
"La un concurs de strans melci participa un oltean, un moldovean si un ardelean. Se da verdictul. Olteanul e pe primul loc, cu trei galeti de melci, moldoveanul pe locul doi, cu doua galeti, iar ardeleanul nu a prins niciun melc."Ce s-a intamplat, mai, ardelene?", intreaba cineva. "Eu ma aplecam dupa melc, dar pana sa-l prind eu, melcul tust… mai incolo", raspunde ardeleanul".
"Intrebare: "De ce au vacile oltenilor gatul mai lung?" Raspuns: "Ca sa mai pasca si in curtea vecinului". "Moldoveanul soseste cu intarziere la impartirea darurilor, iar Dumnezeu ii spune: "Imi pare rau, nu mi-au ramas decat frumusetea si prostia. Alege-ti!". Moldoveanul raspunde: "Doamne, frumusetea-i trecatoare".
"Un muntean care avea o prietena moldoveanca ii spune: "Iubito, esti divina", iar ea raspunde: "Nu, amandoi suntem di vina".
Bancurile isi au originea in snoavele de altadata. Fenomenul bancului nu este insa "egal reprezentat pe tot cuprinsul tarii", scria Romania Literara, in nr. 45/1996.
"Geografia bancului isi are centrul incontestabil in zona dunareana (Muntenia si mai ales Oltenia). In Moldova bancul este inca viguros, pe cand in Ardeal si-n Bucovina il intalnim mult mai slab reprezentat si cu o mult mai mica priza la public", adauga sursa citata.
Una dintre explicatii tine de istoria provinciilor romanesti. Daca in Ardeal s-a simtit adierea spiritului occidental, in sud si-a pus pecetea spiritul oriental. O uniformizare la nivel national a populatiei este, practic, imposibila si nici nu este recomandata, sunt de parere specialistii.
Antropologii sustin ca o regiune este cu atat mai bogata din punct de vedere cultural cu cat identitatea ei este mai bine conturata. Totusi, atat timp cat fiecare zona isi va pastra o serie de trasaturi proprii,
frictiuniledintre locuitorii regiunilor vor continua.
Romania se imparte dupa mai multe criterii:
-istoric, in Romania exista trei provincii traditionale: Valahia, Moldova si Transilvania.
-etnografic, Romania este impartita in mai multe zone, fiecare cu o identitate bine conturata: Transilvania, Maramuresul, Crisana, Banatul, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova si Bucovina.
-administrativ, tara se imparte in 41 de judete plus Municipiul Bucuresti, asa cum au stabilit reforma din 1968 si modificarile ulterioare.
In mod frecvent, in perceptia publica si in vorbirea curenta, Banatul, Crisana si Maramuresul sunt mentionate ca facand parte din Transilvania vecina. Similar, se considera ca Oltenia si Muntenia formeaza Valahia, iar adesea aici e inglobata si Dobrogea.
Insa cel mai frapant exemplu e cazul bucovinenilor, pe care majoritatea romanilor din restul tarii nu-i cred cand se jura ca ei nu-s moldoveni.
O a doua serie de dispute referitoare la impartiri a fost generata de faptul ca granitele judetelor nu se suprapun exact peste limitele provinciilor istorice.
De pilda, suprafete mari din judetele oltenesti Valcea si Olt se afla dincolo de "granita" cu Muntenia, iar Banatul "musca" si el un coltisor din Mehedinti.
In cealalta parte a tarii, Milcovul, granita istorica intre Principate, taie Vrancea in doua parti inegale. Situatii asemanatoare se intalnesc in judetele din estul Moldovei si Maramures.
Sursa: Adevarul