"FMI se pare că insistă încă pentru neaprobarea legii", a spus pentru EVZ avocatul Gheorghe Piperea, unul din autorii proiectului. Iniţiatorii reglementării continuă însă să facă presiuni pentru votarea legii şi implementare.
"Falimentul personal"
Concret, o persoană care are un credit şi nu îl mai poate achita, ar putea beneficia de protecţie prin legea falimentului. Intră într-o perioadă de restructurare, în care este ajutată să facă un plan de rambursare a datoriilor şi să îşi revină financiar. Plata ratelor continuă în funcţie de posibilităţi.
"Se face un plan de reorganizare", a spus pentru EVZ avocatul Iulian Urban. Dacă dă rezultate, debitorul se redresează şi continuă plata datoriei. În caz contrar, se consideră că intră în stare de faliment, iar bunurile sale sunt executate.
Chiar dacă datoria nu este acoperită integral, aceasta este anulată. "Nu se execută însă tot. Există acele bunuri, denumite de lege insesizabile, şi care îl ajută pe debitor să îşi câştige existenţa. Acestea nu sunt executate", explică Piperea.
Efecte aşteptate
Situaţia din România, care nu are o lege a falimentului personal, este total diferită. Dacă debitorul nu poate rambursa creditul, banca ajunge automat să îl execute. Iar dacă datoria nu este astfel acoperită, îi pune poprire pe venituri, chiar şi întreaga viaţă, pentru a recupera restul banilor, spune Piperea.
Iulian Urban spune că lobby-ul puternic făcut de bănci, dar şi interesul unor deputaţi de a menţine o relaţie bună cu băncile, care recrutează uneori oameni din conducere şi din rândul politicienilor, amână apariţia legii. În rândul bancherilor a apărut însă recent voci care spun că norma insolvenţei personale ar fi în interesul sistemului.
Creditele nerambursate trebuie acum provizionate, ceea ce macină efectiv profiturile sistemului bancar. "Dacă debitorul intră în insolvenţă, regulamentele interne ale unor bănci le permit să nu mai constituie provizioane (rezerve care, în bilanţul băncii, se scad din profit - n.r.)
De asemenea, dacă, la final, se ajunge la faliment, provizionul dispare, după executare. Dacă debitorul continuă plata ratelor, atunci din nou provizionul dispare, creditul devine performant", a explicat Piperea.
Venituri ascunse
Conform Evenimentul Zilei, majoritatea bancherilor se opun legii insolvenţei personale deşi specialiştii spun că aceasta ar avantaja sistemul. "Românii au un comportament prost la plată şi dacă legea e implementată nu ar mai plăti creditele", a spus pentru EVZ un reprezentant bancar. Fără o lege a falimentului personal, chiar dacă banca execută debitorul, trebuie să constituie provizioane pentru restul de sumă, rămasă nerecuperată.
Aşa că în ultimul timp, câştigurile băncilor au scăzut de la sute de milioane de euro, înainte de criză, la pierderi. România are unul din cele mai ridicate nivele ale creditelor neperformante. Datornicii au început să îşi "ascundă" veniturile, renunţând la contractele de muncă pentru unele de colaborare şi încasând banii cash şi crescând astfel evaziunea.
