"FMI se pare că insistă încă pentru neaprobarea legii", a spus pentru EVZ avocatul Gheorghe Piperea, unul din autorii proiectului. IniÅ£iatorii reglementării continuă însă să facă presiuni pentru votarea legii ÅŸi implementare.
"Falimentul personal"
Concret, o persoană care are un credit ÅŸi nu îl mai poate achita, ar putea beneficia de protecÅ£ie prin legea falimentului. Intră într-o perioadă de restructurare, în care este ajutată să facă un plan de rambursare a datoriilor ÅŸi să îÅŸi revină financiar. Plata ratelor continuă în funcÅ£ie de posibilităţi.
"Se face un plan de reorganizare", a spus pentru EVZ avocatul Iulian Urban. Dacă dă rezultate, debitorul se redresează ÅŸi continuă plata datoriei. În caz contrar, se consideră că intră în stare de faliment, iar bunurile sale sunt executate.
Chiar dacă datoria nu este acoperită integral, aceasta este anulată. "Nu se execută însă tot. Există acele bunuri, denumite de lege insesizabile, ÅŸi care îl ajută pe debitor să îÅŸi câÅŸtige existenÅ£a. Acestea nu sunt executate", explică Piperea.
Efecte aÅŸteptate
SituaÅ£ia din România, care nu are o lege a falimentului personal, este total diferită. Dacă debitorul nu poate rambursa creditul, banca ajunge automat să îl execute. Iar dacă datoria nu este astfel acoperită, îi pune poprire pe venituri, chiar ÅŸi întreaga viaţă, pentru a recupera restul banilor, spune Piperea.
Iulian Urban spune că lobby-ul puternic făcut de bănci, dar ÅŸi interesul unor deputaÅ£i de a menÅ£ine o relaÅ£ie bună cu băncile, care recrutează uneori oameni din conducere ÅŸi din rândul politicienilor, amână apariÅ£ia legii. În rândul bancherilor a apărut însă recent voci care spun că norma insolvenÅ£ei personale ar fi în interesul sistemului.
Creditele nerambursate trebuie acum provizionate, ceea ce macină efectiv profiturile sistemului bancar. "Dacă debitorul intră în insolvenţă, regulamentele interne ale unor bănci le permit să nu mai constituie provizioane (rezerve care, în bilanÅ£ul băncii, se scad din profit - n.r.)
De asemenea, dacă, la final, se ajunge la faliment, provizionul dispare, după executare. Dacă debitorul continuă plata ratelor, atunci din nou provizionul dispare, creditul devine performant", a explicat Piperea.
Venituri ascunse
Conform Evenimentul Zilei, majoritatea bancherilor se opun legii insolvenÅ£ei personale deÅŸi specialiÅŸtii spun că aceasta ar avantaja sistemul. "Românii au un comportament prost la plată ÅŸi dacă legea e implementată nu ar mai plăti creditele", a spus pentru EVZ un reprezentant bancar. Fără o lege a falimentului personal, chiar dacă banca execută debitorul, trebuie să constituie provizioane pentru restul de sumă, rămasă nerecuperată.
AÅŸa că în ultimul timp, câÅŸtigurile băncilor au scăzut de la sute de milioane de euro, înainte de criză, la pierderi. România are unul din cele mai ridicate nivele ale creditelor neperformante. Datornicii au început să îÅŸi "ascundă" veniturile, renunÅ£ând la contractele de muncă pentru unele de colaborare ÅŸi încasând banii cash ÅŸi crescând astfel evaziunea.
