Din perspectiva resurselor minerale, comuna Hudeşti ar putea fi considerată una dintre cele mai bogate din țară. Zăcământul de nisip cuarțos, unic prin concentrația sa de cuarț de 99.8% reprezintă o comoară a comunei. Exploatarea zăcământului a început înainte de 1989, când lucrau aici între 270 şi 300 de persoane.
Activitatea s-a redus treptat, iar în anul 2000, la data tragicului accident, numărul muncitorilor atingea 200. Lipsa pieței de desfacere, costurile mari de producție și lipsa unei infrastructuri care să ușureze transportul materiei prime au dus la o reducere constantă a activității, în 2007 numărul salariaţilor de aici ajungând la 30.
Chiar şi edilul şef al comunei, Viorel Atomei, era destul de pesimist cu puţin timp în urmă când relata că din exploatarea de nisip au mai rămas doar instalaţiile, iar cinci persoane asigură paza utilajelor, restul muncitorilor fiind în şomaj. Primarul ne-a mai mărturisit mâhnit că în prezent este preferat nisipul din Bulgaria, chiar dacă este de calitate inferioară celui de la Hudeşti.
Şi totuşi, reprezentanţii S.C. Mindo din Dorohoi afirmă că această stare de fapt este doar temporară, deoarece societatea respectivă parcurge un proces de retehnologizare, existând chiar un plan de extindere a perimetrului de exploatare. Dorohoienii spun că muncitorilor hudeşteni li s-a comunicat motivul sistării temporare a activităţii şi vor fi chemaţi din nou la muncă.
