Intr-un interviu acordat Ziare.com, Dan Dungaciu, presedintele Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI) si al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN), explica ce este razboiul hibrid (cazul Ucrainei fiind unui "de manual"), si afirma ca problema esentiala a NATO in acest moment este lipsa unor "raspunsuri hibride".
"NATO este o masinarie enorma, indestructibila in razboaiele militare clasice, dar actualele provocari sunt de alta natura", spune Dan Dungaciu, exprimandu-si opinia ca una dintre mizele esentiale ale vizitei presedintelui Putin la Budapesta a fost "viitorul rol destabilizator jucat de Ungaria in regiune".
Se vorbeste in ultima perioada tot mai mult despre "razboi hibrid". Explicati-ne pe scurt ce inseamna si daca se poarta astfel de razboaie in acest moment?
Sintagma "razboi hibrid" e un concept care nu are o definitie unanim acceptata si, pana recent, nu figura in doctrine militare sau de securitate. E ca si cu asa numitele "conflicte inghetate" - nu e clar ce inteleg prin ele cei care utilizeaza sintagma.
In esenta, "razboaiele hibride" sunt razboaie nedeclarate de catre state, respectiv sunt acele confruntari in care componenta militara nu este asumata explicit si nu este in niciun caz singulara. In razboiul hibrid, esentiale nu sunt doar slabiciunile militare, ci mai ales cele societale, adica cele non-militare, pe care cel care genereaza agresiunea incearca sa le fructifice: tensiuni etnice, institutii slabe si corupte, dependenta economica/energetica etc.
Bazat pe aceste slabiciuni, un razboi hibrid comporta actiuni diverse, de la terorism la propaganda mediatica, trecand prin actiuni militare neregulate si neasumate.
Un stat slab este tinta predilecta a unui razboi hibrid. Stat slab inseamna stat fara institutii puternice, cu cetateni dezangajati fata de stat sau chiar ostili lui, dependent economic de potentiali inamici, macinat de coruptie, deci usor de infiltrat la nivelul deciziei strategice.
Cazul Ucrainei este "de manual": o minoritate rusa dezangajata fata de Kiev, coruptie endemica, servicii si armata infiltrate si aflate pe alte state de plata, dependenta economica de Rusia, mai ales energetica.
Razboiul hibrid este agresiunea care, ca o ciuperca, creste pe un mediu deja carent pe care, treptat, il ia in posesie. Doar ca samanta e aruncata din exterior.
Presa joaca un rol in acest razboi?
Da. Presa joaca un rol in orice tip de razboi, dar intr-un razboi hibrid, nedeclarat, rolul ei este si mai semnificativ.
Dar nu trebuie sa exageram. In sociologie exista la un moment dat o teorie despre efectele mass-media in termeni de "injectie": cum se constata o problema (o "boala"), se injecteaza o campanie media si opiniile cetatenilor sunt modificate radical. Aceasta teorie a mass-media ca "injectie" este, evident, falsa prin exces.
Sigur ca postul de televiziune Russia Today conteaza si influenteaza opiniile intr-o anumita masura, dar e o naivitate sa crezi ca Viktor Orban a ajuns adeptul "democratiei neliberale" si admiratorul Rusiei lui Putin pentru ca sta toata ziua cu ochii atintiti la Russia Today! La fel si electoratul maghiar, care il gireaza inca copios pe Orban si care nu s-a aratat deloc deranjat de vizita presedintelui rus la Budapesta.
Sunt statele NATO amenintate de razboaiele hibride? Cum se pot apara ele?
Razboiul hibrid necesita un raspuns hibrid. Asta este problema esentiala a NATO in acest moment. Are capacitati sa raspunda la asemenea provocari? Are NATO "raspunsuri hibride"? In acest moment, nu.
NATO este o masinarie enorma, indestructibila in razboaiele militare clasice, dar actualele provocari sunt de alta natura. Liderii NATO au simtit demult problema, inca de pe vremea Summitului NATO din 2014 de la Talin, unde, confruntati cu criza energetica declansata de oprirea gazului catre Ucraina si Europa de catre Rusia, s-a propus activarea Articolului 5 pe agresiune energetica impotriva unui stat NATO.
Nu s-a operationalizat aceasta solicitare, caci nu existau mijloace pentru asta. La ultimul Summit NATO din Tara Galilor de anul trecut s-a operationalizat si securitatea cibernetica, ca pilon de securitate asumat ca atare, deci care presupune masuri concrete de preventie si riposta. Dar, dincolo de asta, mai sunt multe de facut. Discutiile sunt in curs.
Cum comentati declaratiile cu privire la un posibil atac asupra unei tari NATO de catre Federatia Rusa?
Nu cred ca e vorba despre agresiuni militare clasice. E un risc de evaluare aici, cred eu. Cand ai in mana un ciocan, toata lumea ti se pare un cui. Cam asa e si cu planificarea strategica...
Nu vad in acest moment un razboi declarat sau asumat intre Rusia si NATO. Dar vad alte tipuri de confruntari.
Din punctul de vedere al razboiului hibrid, cele mai fragile tinte in acest moment sunt statele baltice. Agresiunea asupra lor se va putea face prin actiuni care vor viza minoritatile ruse masive din aceste state, mai ales Estonia si Letonia. Va fi propaganda prin media, vor fi si actiuni politice, nesupunere civica, proteste ale minoritarilor. Acela va fi, eventual, punctul de plecare.
Or, aici, la acest nivel, NATO nu are ce face. Rusia nu va declara, deci, razboi unui stat NATO, dar asta nu inseamna ca unele dintre aceste state nu se afla pe lista ei.
In Romania se scrie acum "Strategia nationala de aparare a tarii" - prerogativa prezidentiala. Este de urmarit cum se va raporta decidentul la razboiul hibrid si la mijloacele de reactie fata de el. Va fi o miza importanta a viitorului document al presedintelui Iohannis.
Este Romania o tinta?
Nu cred in ipoteza unei agresiuni militare clasice impotriva Romaniei, dar ideea unui razboi hibrid - prin terti, nu neaparat prin Rusia nemijlocit, care nu are o minoritate de asalt aici - nu e neplauzibila.
Dumneavoastra cum credeti ca a receptionat premierul Viktor Orban declaratia din ianuarie a speakerului Dumei de Stat care cerea Comisiei de politica externa sa cerceteze daca "anexarea" estului Germaniei de catre Germania de Vest a fost legala?! Sigur ca suna, intr-o prima instanta, hilar, dar trebuie sa ne reamintim ca la Conferinta de Securitate de la Munchen, minstrul de Externe Lavrov a revenit la chestiune spunand ca "reunificarea Germaniei s-a facut fara niciun referendum".
Pentru Viktor Orban, asta e muzica pe care vrea sa o auda in urechi, iar Moscova, insidios, i-o fredoneaza de fiecare data.
Este evident pentru toata lumea ca nu a existat vreo fisura juridica in reunificarea Germaniei, iar rusii stiu asta si nu se gandesc sa destrame Germania. Altceva au ei in minte. Ce vor sa faca este sa delegitimeze tot ce s-a petrecut dupa prabusirea URSS si noua ordine instalata post-Razboi Rece.
Daca totul e ilegitim, ce mai conteaza o ilegalitate in plus, de tip Crimeea sau Ucraina?! Este o veche strategie diplomatica a Rusiei de a muta discursul din zona responsabilitatii Moscovei in zona lui "si voi, Vestul, faceti la fel, noi nu facem decat sa va urmam".
Simpla redeschidere a dosarului "legitimitatii" post Razboi Rece ar fi, pentru Rusia, un succes. Pentru ca cei care sunt gata sa preia muzica aceasta si sa o multiplice sunt pregatiti. Iar unul dintre difuzorii regionali este Budapesta.
Eu cred ca, desi nu s-a comentat acest aspect, viitorul rol de destabilizator jucat de Ungaria in regiune a fost una dintre mizele esentiale ale vizitei presedintelui Putin la Budapesta. De aceea, Romania trebuie sa fie extrem de atenta cum isi gestioneaza de aici inainte proiectele.
Citeste mai departe