Dronele TU 143, TU 300 Korshun, un proiect strict secret demarat la sfarsitul anilor ‘80 de regimul Ceausescu, la care s-a renuntat imediat dupa Revolutie, odata cu aderarea Romaniei la structurile euro-atlantice.

Mai mult, se pare ca in timpul interventiei straine din decembrie 1989, pe sovietici ii interesa mai putin Revolutia si mai mult proiectele secrete ale dictatorului Ceausescu (referitoare la armele de distrugere in masa si rachetele purtatoare). Piloti si cercetatori romani, angajati in fostele baze aeriene romanesti, isi aduc aminte ca dictatorul daduse ordin sa se construiasca prima racheta de croaziera romaneasca. Proiectul era bazat pe modificarea avionului de cercetare fara pilot TU-143, achizitionat de la sovietici in 1988, scriu cei de la 2012en.ro.

Cartea bazata pe memoriile fostului general Victor Atanasie Stanculescu “In sfarsit adevarul…, aduce in atentia opiniei publice informatii relevante despre interventia trupelor straine in decembrie ’89, ca si posibilele motive care au dus la eliminarea in mare graba a lui Nicolae Ceausescu. Stanculescu dezvaluie cate ceva din culisele unor operatiuni clasificate Secret de Stat si ascunse publicului larg pana astazi.

"Discutam mai mult problemele armei chimice. La el era problema statiei-pilot in una, doua uzine mari pentru fabricarea iperitei si pe care o experimentasem in teren. Aceasta a fost prima dintre cele trei componente ale armelor chimice. Apoi a fost arma bacteriologica, cand a venit generalul Popescu din India cu probele de virusi in eprubete, sticlute in buzunarul interior de la haina", povesteste Stanculescu.

La randul sau, fostul sef al Directiei de Informatii Externe, Ioan Mihai Pacepa a dezvaluit amanunte despre finantarea proiectelor de cercetare si productie in Romania a armelor nucleare si bacteriologice de la mijlocul anilor ’70.

"Ceausescu vroia cu disperare sa aiba o bomba atomica, cat de mica", spune Pacepa in memoriile sale.

Pe scurt, era vorba despre proiectele unor arme de distrugere in masa (nucleara, chimica si bacteriologica, precum si studiile efectuate in secret pentru realizarea unei rachete cu raza medie de actiune), secretizate in gradina MApN. Cei care lucrau in domeniu la vremea aceea, spun ca responsabili de aceste proiecte erau generalii Nicolae Eftimescu, adjunct al sefului Marelui Stat Major si Mihai Chitac aflat la conducerea Comandamentului Trupelor Chimice.

Armele de distrugere in masa nu fac doua parale daca nu exista si rachetele, obuzele sau aeronavele capabile sa le transporte catre tinta. Generalul Pacepa a facut referire la incercarile unor specialisti DIE, din anii ’70, de a produce rachete cu raza medie de actiune capabile sa poarte focoase nucleare sau alte arme de distrugere in masa. Pacepa spune ca la adapostul Institutului de Cercetari si Proiectari pentru Rachete Meteorologice (cu sediul in padurea Baneasa), profesorul Alexandru Spataru lucra la proiectul unei rachete cu raza medie de actiune. O dovada ca nu s-a reusit este marturia fostului general Stanculescu despre achizitia unor astfel de rachete de la sovietici. Este vorba de Rachetele Operativ-Tactice (ROT), matrasite pe ascuns de serviciile secrete romanesti. Specialistii MApN spun ca dupa ’90, sute de astfel de rachete capabile sa poarte arme de distrugere in masa au disparut fara urma din inzestrarea Armatei. Ultimele doua transe de cel putin 400 de rachete ( de la Unitatile militare Ineu si Teius), disparand in anul 1996 in directia Israel. Presa centrala a descoperit ca transportul ultrasecret a fost realizat la cooperare intre Mossad, SIE si DIA, cu stiinta si aprobarea lui Ioan Talpes.

Proiectul TU-143 – racheta de croaziera

Ca prin minune, au disparut si aeronavele TU-143 ( VR-3 Reis ), primele avioane de cercetare farapilot, achizitionate de armata romana de la sovietici. Avionul fara pilot facea parte dintr-un proiect ceausist incadrat, la nivelul anului 1988 la categoria Secret de Stat. Vorbim despre un "proiect", pentru ca dictatorul intentiona sa realizeze o racheta de croaziera romaneasca, pornind de la platforma TU-143 ( VR-3 ). Am stat de vorba cu fosti piloti de la Baza Aeriana Fetesti, dar si cu ofiterii care asigurau “protectia interna a programelor de incercari in zbor pentru rachetele aer-aer romanesti in perioada 1988-1990. Acestia isi aduc aminte ca, la Centrul de Cercetari si Productie in domeniul rachetelor de la Crangul lui Bot (astazi ELMEC Ploiesti) si la baza militara de la Mihail Kogalniceanu, era in teste un avion fara pilot (in fapt o racheta de croazierafara focus), utilizat pentru cercetarea aeriana. Inginerii romani sperau ca vor fi capabili sa realizeze o replica imbunatatata a modelului TU-143, capabila sapoarte focoase nucleare.

Citeste mai departe