Conform dispozițiilor Codului Civil, precum și conform art. 30 din Legea 272/2004, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul de a-și alege confesiunea religioasă. Acesta este îndreptățit și în același timp competent să decidă dacă dorește să frecventeze ora de religie. Mai mult, obligația de a participa la procesele unui act religios fără voință proprie reprezintă o infracțiune.
Considerăm necesară respectarea dreptului la conștiință și libertate de adeziune a minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă, astfel condamăm faptul că elevii între 14 și 18 ani nu au posibilitatea de a alege singuri dacă doresc sau nu să participe la ora de religie.
Ne exprimăm în același timp îngrijorarea asupra faptului că se dorește să se interpreteze în mod abuziv Metodologia, și astfel nu se ia în considerare că opțiunile unui elev care pe parcursul celor 12 ani de studiu se dezvoltă continuu se pot modifica în timp. Amintim presiunile imense făcute de către unii directori, diriginți și profesori de religie pentru ca elevii să se înscrie la ora și faptul că aceștia își mențin opțiunile până la o decizie contrară devine un alt subiect prin care se facilitează nefrecventarea orei.
Milităm pentru dreptul elevului de a decide dacă dorește sau nu să participe la ora de religie, iar faptul că părinții/elevii trebuie să depună o cerere în fiecare an reprezintă, până la urmă, o confirmare a dorinței de a participa. Această acțiune nu este niciun impediment.
"Precum am menționat de multe ori, susținem în întregime că este dreptul elevilor de a participa la ora de religie, la fel cum e dreptul elevilor de a refuza, iar 14 ani este o vârstă la care, și moral și legal, au competența de a decide dacă vor să urmeze cursurile sau nu. În același timp, dorința Patriarhiei de a interpreta că înscrierile au finalitate în clasa a XII-a demonstrează că există suspiciuni rezonabile că s-au făcut presiuni pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie, iar continuarea deciziei din clasa I până în clasa a XII-a face ca retragerea să fie mult mai greoaie, din cauza acelorași presiuni. Atât timp cât părinții/elevii vor ca elevii să frecventeze religia și în anul următor școlar, nu credem că este o problemă în a depune acea cerere, mai mult, este dovadă că ei aderă în continuare la aceleași principii religioase de care au dat dovadă și în trecut", a declarat Horia-Șerban Onița, Președintele Consiliului Național al Elevilor.
"Interpretarea emisă de Patriarhia Română este neconformă cu ordinul emis săptămâna trecută și contrară cu decizia Curții Constituționale. Consider că Ministerul Educației ar trebui să ofere clarificări cu privire la acest subiect, pentru buna informare a opiniei publice. Totodată, reiterez nevoia modificării art. 18 din Legea Educației, în sensul în care elevul cu vârstă de peste 14 ani să poată decide frecventarea orei de religie, conform prevederilor art. 491 din Codul Civil", a declarat Președintele Asociației Elevilor din Constanța, Constantin-Alexandru Manda.
Comunicat de presă, Consiliul Naţional al Elevilor
