Ne confruntăm cu o realitate cruntă, pe care, din păcate, o acceptăm şi o accentuăm, din două motive: ignoranţă şi sărăcie.
ROMÂNIA – număr unu la mortalitate infantilă, ţara Uniunea Europeana cu cei mai mulţi bolnavi de hepatită sau tuberculoză, cu cei mai multi bolnavi de SIDA sau cu cei mai multi pacienti care se trateaza de boli cardiovasculare. ..si lista poate continua.
Pe scurt, suntem o piaţa de aproape 20 de milioane de pacienţi, care utilizează serviciile se sănătate, iar din acest total, 5 milioane de români au boli cronice. Asadar avem toate premisele unei piete de desfacere a medicamentelor la scară larga. Cât de bune sunt însă medicamentele cu care ne tratăm ?....Răspunsul ne aruncă iar la coada Europei.
"Românul este obligat să utilizeze terapii dăunătoare, terapii care s-au dovedit a fi mai periculoase decât beneficiul terapeutic. Le folosim si-n necunostinta de cauza dar de multe ori si in cunostinta de cauza, pentru ca nu avem alternativă", a spus Vasile Barbu.
Din păcate nici nu există un control post clinic, al efectelor secundare ale unui medicament, trebuie să aşteptăm ca alte State să se sesizeze pentru ca mai apoi si noi, cu mijloace reduse să oprim aceste medicamente de la terapie.
Mai exact, medicamente care au fost retrase din farmacii în alte ţări, din cauza efectelor adverse pe care le-au provocat, se găsesc la liber în farmaciile nostre, ba mai mult, uneori chiar medicii ni le prescriu, din lipsa unor terapii moderne sau pentru simplul motiv că sunt mai ieftine.
"Consumul de medicamente în România este deficitar, pe de o parte avem un consum de 4 ori mai mic decât media din Uniunea Europeană , fie suntem de 4 ori mai sănătoşi, fie de 4 ori mai prost trataţi. Puţin probabil să fie valabilă prima variantă", a Sorin Popescu, reprezentant ARPIM.
Un prim exemplu în acest sens este banalul ALGOCALMIN, produs pentru prima dată in 1920. De atunci si pana in prezent, fiind utilizat in toata lumea, specialistii au observat si efectele adverse deosebit de periculoase generate de substanta de baza denumita METAMIZOL. Recunosc acest lucru, deopotriva, producatorii dar si farmacistii.
"Metamizolul este o subtanţă veche descoperită acum mulţi ani, care a dovedit în timp că dincolo de efectele benefice poate să aibe reacţii adverse, respectiv metaplazie medulară care este un efect advers foarte sever. Metaplazia medulară este o boală a măduvei oasoase care produce dezechilibre sanguine", a mai spus Popescu.
"Într-adevăr efectele toxice pe sânge sunt destul de frecvente şi destul de grave, ca procentaj în România efectele sunt pentru că există un număr mare de consumatori. Dacă pacientul continuă, se poate ajunge chiar la deces, el a fost retras din majoritatea ţărilor pentru că este un analgezic destul de puternic", a spus un farmacist.
Primii care au interzis interzis METAMIzOLUL au fost americanii, in 1977. Azi, substanta din care se face CALMANTUL SARACULUI in Romania este de asemenea contestată în Danemarca, Belgia, Germania, Spania, Olanda, Grecia sau Irlanda.
În România însă, nu doar că se gaseste in toate farmaciile, ba chiar se afla in topul celor mai bine vândute medicamente, cu o piaţa anuală de 11 milioane de dolari anual. România n-a reacţionat nicicum în momentul în care alte ţări au decis să-şi protejeze cetăţenii. Abia în 2010, Agentia Nationala a Medicamentului a decis ca medicamentul să fie luat pe bază de reţetă, însă nici atunci decizia n-a pornit de la semnalul de alarmă tras de celelalte ţări.
Compania producătoare a fost cea care a tras semnalul de alarmă în România, conştientă fiind că, dacă medicamentul e luat fără control, aparitia efectelor adverse va afecta imaginea şi vânzările companiei.
Românii însă, din ignoranţă sau sărăcie, nu numai că nu s-au temut, ba chiar au dat buzna, la acea vreme, în farmacii, pentru a-şi face provizii.
De ce autoritătile din România nu iau atitudine după modelul celorlalte ţări? ...explicaţia e pe cât de simplă, pe atât de halucinantă. În ţara noastră nu s-a semnalat niciun astfel de caz.
"Orice agenţie a medicamentului poate lua decizia unilaterală de a suspenda autorizaţia de comercializare a unui medicament, legislaţia europeană prevede ca imediat ce o ţară ia o astfel de decizie să fie anunţată Agenţia Europeană a medicamentului", a spus Anca Crupariu, de la Agenţia Naţională a Medicamentului.
La rândul ei, Agenţia Europeană analizează datele, investighează şi decide dacă toate celelalte ţări membre ar trebui să se alinieze deciziei. Dacă forul European nu ajunge la concluzia că pericolul este suficient de mare, medicamentul în cauza poate fi comercializat în restul ţărilor care nu fac dovada efectelor adverse în cauză. Prin urmare, în România, dacă nimeni nu a raportat, autorităţile pot considera ca n-au motiv de alarmare, iar medicamentul rămâne pe piaţă. Ba chiar e comercializat cu succes.
Un alt exemplu în acest sens îl reprezintă medicamente pe bază NIMESULID folosite în terapia durerii, dar contestate, de-a lungul timpului în ţări precum Portugalia, Finlanda, Turcia, Belgia, Italia; Elveţia sau Spania. La noi în ţară, unul dintre cele mai bine vandute medicamente pe bază de Nimesulid, este AULINUL, şi datorită efectelor sale calmante imediate. Putini stiu insa, ca substanta de bază, luată după ureche, provoaca grave efecte adverse.
În Irlanda autorităţile au decis intreruperea comercializării medicamenului după ce au fost demonstrate cazuri de hepatită la pacienţii care utilizau si nimesulid. Firma producătoare ţine însă să precizeze că Irlanda nu e un exemplu elocvent pentru că este o ţară cunoscută pentru consumul de alcool.
Pentru pacientul român însă, AULINUL este sinonim cu calmarea durerilor dentare. Din păcate prea puţini pacienţi obişnuiesc să citească şi prospectul. Iar problemele sistemului nu se opresc aici. Ne tratăm prost şi pentru că vizitele la medic au devenit un vis urât, pentru că şi-n spital lipsurile sunt mari, de la personal până la terapiile de ultimă generaţie.
Ce te faci atunci când un medicament face mai mult rău decât bine? Este o întrebare pe care şi-au pus-o toate ţările civilizate care analizează şi îmbunătăţesc mereu lista medicamentelor.
Din cauza efectelor negative, Franţa a restricţionat de curând comercializarea lui DIANE 35, folosit în tratarea acneei, dar şi cu efect contraceptiv. În România, încă se cumpără însă, la liber, din orice farmacie. Deşi legea spune că e nevoie de reţetă. Autorităţile europene NU au decis interzicerea medicamentului DIANE 35 şi la nivelul altor ţări, aşa că hotărârea rămâne doar a Franţei. În aceste condiţii însă, aşteptarea ne costă scump. România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul deceselor cauzate de lipsa medicamentelor de ultimă generaţie, informaţia vine de la Bruxelles şi ne plasează iar la coada Europei.
realitatea.net
