Cel care a sesizat această problemă este Cristian Lungu, președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România. Acesta a solicitat oficial Ministerul Mediului să îi explice concret care este procedura legală prin care poate împrăștia gunoi de grajd pe suprafața de teren pe care o deține.
"Printr-un mail, am adresat o scrisoare către Ministerul Mediului în care am solicitat să mi se spună care sunt pașii pe care trebuie să-i urmez pentru a împrăștia gunoiul de grajd în mod legal. Am primit răspunsul după o lună jumate, a fost puțin depășit termenul legal de 30 de zile, dar măcar mi-au răspuns. Mi-au transmis, prin mail, că pentru a împrăștia nămolul din stațiile de epurare ai nevoie de o serie de acte. Dintre cele enumerate, mi-au tras atenția câteva dintre ele, între care cerere către Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov în care să solicit emiterea unui permis, precizând cantitatea totală care urmează să se împrăștie, locația pe care urmează a se împrăștia. Se cere și analiza de sol și analiza gunoiului de grajd, a declarat pentru Agrointeligența Cristian Lungu, un cunoscut crescător de vaci de lapte din județul Ilfov.
Baza legală – Ordinul 344/2004
Toate documentele solicitate fermierului ilfovean sunt prevăzute în Ordinul 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind "Protecția mediului și în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură".
"După ce am studiat tot ce trebuie să depun pentru a împrăștia în mod legal gunoiul de grajd, am pus pe hârtie cât mă costă toată această procedură. Astfel, eu am terenul împărțit în 44 de parcele. Ca să pot administra gunoi de grajd, adică nămolul din stațiile de epurare în accepțiunea celor de la Mediu, am nevoie de analiza pământului din sola respectivă. Trebuie să duc la analizat și balega de vacă pentru a vedea cei de acolo ce substanțe se găsește în gunoiul de grajd. Eu trebuie să fac un permis pentru fiecare solă pe care o am, a spus Lungu despre documentele pe care trebuie să le obțină pentru a împrăștia în mod legal gunoiul de grajd rezultat din creșterea vacilor de lapte.
Analizele costă 300 lei pentru fiecare parcelă
Întreaga procedură este anevoioasă și necesită un volum mare de resurse financiare. "Toate aceste analize costă câte 150 de lei fiecare. Ceea ce înseamnă că pentru fiecare solă trebuie să cheltui 300 de lei. Pentru întreaga suprafață de teren pe care o explotez am nevoie de 13.200 lei, adică 3.000 de euro. O sumă foarte mare pentru un fermier care se chinuie să supraviețuiască în sectorul de lapte din România. În aceste condiții cred că mai bine arunc bălegarul, poluând mediul în loc să îl folosesc ca îngrășământ natural", a mărturisit fermierul ilfovean.
O situație anormală
Crescătorul de vaci de lapte consideră că este o aberație să fie solicitate atâtea analize pentru a administra banalul gunoi de grajd, în timp ce dacă dai cu îngrășăminte chimice nu ai nevoie de nici o aprobare.
"Gunoiul de grajd este recunoscut în toată lumea pentru beneficiile pe care le aduce prin administrarea lui în sol, așa că nu mi se pare normal ca folosirea lui în agricultura românească să fie îngrădită. În acest timp, la folosirea îngrășămintelor chimice nu există o astfel de rigoare din partea celor de la Mediu. (…) Nu știu care a fost situația până acum, dar eu am vrut să văd din punct de vedere legal care este procedura de împrăștiere a gunoiul de grajd, în accepțiunea celor de la Mediu. Este un avantaj teribil să folosești gunoi de grajd pentru cultura din câmp. Pentru plantă și pentru pământ, este mai bine să folosești îngrășământ natural decât îngrășământul chimic", a declarat pentru Agrointeligența președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.
