Virgil Măgureanu a declarat că dosarul lui Ion Iliescu a fost distrus imediat după revoluţie.
4.495 de dosare cu subiectul "Revoluţia din 1989" au fost deschise de procurorii militari, 2.894 în Bucureşti şi 1.601 în restul ţării. Alte 52 de anchete referitoare la morţii şi răniţii de după 22 decembrie au fost iniţiate de procurorii civili. Însă doar 112 cazuri s-au încheiat cu rechizitorii, ceea ce a făcut ca 245 inculpaţi să ajungă în sala de tribunal. 69 dintre aceştia au fost civili, şi de aproape 3 ori mai mulţi au fost militari.
Ministerul Public inventariază în acest fel judecarea şi condamnarea la moarte a dictatorilor Nicolae şi Elena Ceauşescu în ziua de Crăciun 1989, deşi dosarul deschis pe numele lor a fost primul înregistrat în 1990 . Procurorul militar Dan Voinea a fost a fost cel care a gestionat această anchetă. Acelaşi procuror a lipit, după 15 ani de la revoluţie, 137 de dosare şi a pus sub acuzare 102 persoane, însă 95 dintre acestea nu au aflat nici până acum acest lucru. În alte dosare Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Ion Dincă şi Manea Mănescu au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă.
Generalul Andruţa Nicolae Ceauşescu, fratele dictatorului, a primit 15 ani de închisoare drept pedeapsă pentru că ar fi ordonat deschiderea focului în piaţa Universităţii. Nicu Ceauşescu, Ion Coman -fost secretar CC al PCR, Ilie Matei-fost secretar CC al PCR, Cornel Pacoste-fost viceprim-ministru şi Radu Bălan-fost prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Timiş, au fost toţi cercetaţi pentru genocid.
Procesele verbale ale anchetelor făcute până acum arată că procurorii şi poliţiştii care au lucrat la aceste dosare au audiat 41.000 de victime şi martori, au făcut 3.500 de constatări medico-legale, 1.100 expertize balistice, aproximativ 10.000 de investigaţii în teren şi 1000 de cercetări la faţa locului. Şi nu s-a terminat!
Două dosare mamut, unul cu peste 1.000 de volume şi care reunesc anchetele rămase despre revoluţie se află încă în cercetare. Cele mai multe dintre fapte s-au prescris deja, dar au rămas în picioare acuzaţiile de genocid şi subminare a puterii de stat - extrem de greu de demonstrat.
Cert este că în urmă cu două săptămâni, România a primit prima condamnare la CEDO pentru dosarul Revoluţiei. Statul român va trebui să plătească 20.000 de euro pentru că România a încălcat dreptul la viaţă, nefăcând o anchetă judicioasă şi tergiversând procesul penal. Plângerea a fost făcută de patru dintre urmaşii unor timişoreni răniţi şi chiar ucişi în decembrie 1989. Aceştia ceruseră iniţial daune cuprinse între 200.000 de euro şi aproape 1 milion şi jumătate de euro.
