Drept la replică remis redacției de către antreprenorul Francesco Magaldi - administratorul localului Facefood din Botoșani:
_______________
Dacă rămân fără oameni, sufletul afacerii mele se usucă. Asta înseamnă Facefood – o comunitate tânără, unită în scopuri frumoase.
Împreună cu asociata mea, Ruxandra Ivan, am pus temeliile Facefood. Am lucrat cot la cot timp de doi ani împreună, fără niciun alt ajutor, cu nopțile dormite în depozit. Am pornit de la zero, dar treptat am crescut prin forțe proprii și așa, prin trudă, am ajuns să fim ceea ce Facefood este azi.
Ce este Facefood? Nu doar o cafenea. De 8 ani Facefood este o comunitate unde se promovează legalitatea, se promovează importanța de a acționa curat. Îi îvățăm pe tineri că toți suntem egali și că fiecare dintre noi avem aceeași opțiune de a ne dezvolta. Că se poate și fără pile, se poate să nu dăm curs abuzurilor, se poate trăi cu cinste și demnitate, fără a ne croi drum cu șpăgi către oportunități.
Suntem o cafenea care inițiem proiecte educative, care susținem la rândul nostru proiecte prin sponsorizări. Curățăm orașul, susținem sportul de performanță, luptăm împotriva bullying-ului, facilităm accesul tinerilor la programe destinate dezvoltării personale, clădim caractere puternice, tineri care știu să fie recunoscători pentru ceea ce au și să obțină cinstit ceea ce își doresc să aibă.
De ce este Facefood popular? Datorită valorilor pe care le promovăm. Pentru că fiecare client este tratat egal. Indiferent de vârstă, sex, condiție economică, familie, culoare socială sau religioasă. Toți sunt tratați cu respect.
Facefood este popular fiindcă leagă oamenii prin proiecte care schimbă comunitatea locală în bine. Proiecte care schimbă mentalități.
Facefood nu este numai despre cafea aromată și gogoși pufoase, ci despre punerea în valoare a fiecărui tânăr.
Oferirea unui cadru de muncă frumos, o șansă de integrare într-un sistem constructiv de valori, cum ar fi respectul față de ceea ce faci, determinarea de a duce lucrul la bun sfârșit, politețea în echipă, creșterea demnității, implementarea sentimentului de a face cu drag și lucruri mai neplăcute, mai grele.
Repet, cea mai mare realizare a Facefood este să transforme un om cu stima de sine scăzută, timid, cu un sistem de gândire lipsit de prețuirea drepturilor personale, într-un om care știe să se pună în valoare, să aibă respect față de sine și față de normele sociale, civice și legale.
Sunt 8 ani de când formăm astfel de oameni. Tineri care pleacă de la noi având un scop și o direcție în viață. Cu o atitudine de învingător. Suntem mândri că datorită viziunii noastre s-au putut realiza astfel de lucruri.
Ce avem de câștigat? Bucuria că putem dezvolta oameni este cel mai de preț lucru pe care acest business ni-l oferă.
Cine crede că noi rămânem cu mulți bani, se înșeală! Profitul se reîntoarce în firmă. Formăm o echipă minunată de 16 persoane. Angajații noștri au carte de muncă, salarii și toate taxele plătite. Oameni care nu învață doar să facă o cafea bună, ci se dezvoltă holistic, așa cum am menționat mai sus. Suntem o afacere corectă. Plătim statului lunar taxe în valoare de peste 25.000 lei.
Ne-a adus satisfacție interioară faptul că am avut posibilitatea să inițiem proiecte precum: ”Strada nu este o scrumieră”, Ziua Recunoștinței, seminarii pe diferite subiecte pentru tineri, concerte, #StopBullying, #TotulVaFiBine.
Pentru că obiectivul Facefood nu este îmbogățirea financiară a patronului, ci îmbogățirea societății cu valori umane.
Avem 14 angajați, cu taxe și salarii plătite la zi, cu contracte și cărți de muncă. Nu vindem la negru. Avem poate cea mai curată cafenea din oraș. Pentru noi igiena este importantă, tocmai din acest motiv am angajat special o persoană care să se ocupe în exclusivitate de acest aspect important al localului nostru.
Cine este ”patronul” Facefood? Un om simplu care nu are nicio problemă să se deplaseze cu o bicicletă, ci este bucuros că în schimb poate dărui societății calitate umană.
Un om care nu dă șpagă pentru a obține ceva, ci merge pe cursul legal. La mine nu funcționează telefonul pentru a suna pe cineva în funcție să îmi rezolve o problemă. Valorile în care cred sunt corectitudinea și egalitatea, iar când greșesc, plătesc!
În momentul în care s-a declanșat pandemia, am luat imediat măsurile impuse de lege. Am închis interiorul, am purtat maști, mănuși, am dotat localul cu dezinfectant...
Considerăm că suntem antreprenori corecți față de stat, față de angajați și față de clienți.
Acum suntem într-un context creat să umbrească imaginea Facefood. Nu pot să las lucrurile așa, la voia sorții, fără o replică. De aceea, din respect pentru munca noastră, pentru ceea ce am construit împreună, am considerat că trebuie să răspund public la acuzațiile care mi-au fost aduse în ultima vreme.
Înainte de a pune degetul pe rana care doare cel mai tare, vreau să vă povestesc câteva dintre confruntările pe care le-am avut cu autoritățile care au bătut la ușa Facefood. Doresc să aflați care au fost reacțiile și cuvintele lor, ce măsuri s-au aplicat și pentru ce.
Se întâmpla prin 2014-2015. Nu aveam camere de filmat pe atunci. Am fost sancționat că nu aveam afișată afară denumirea firmei. Mi s-a spus suma care trebuia achitată, apoi a urmat întrebarea:
”Ai camere de filmat?” Când au aflat că nu am, mi-au spus să le dau doar 100 lei și mă lasă în pace.
În perioada aceasta, de când a început pandemia, controalele s-au înmulțit. Probabil suntem cafeneaua cu cele mai multe controale pe lună. Am aflat și de ce din gura unui om al legii: ”Localul dv. este popular și trebuie să facem ceva!”
La începutul pandemiei am primit vizita autorităților. Se invoca de fiecare dată același argument. Că Facefood primește oamenii în interior, deși noi avem intrarea blocată, tocmai pentru a nu pătrunde clienții înăuntru.
Această serie de vizite a fost însoțită și de diverse amenințări la adresa mea: ”Ai grijă că eu săptămâna viitoare îți trimit DSP-ul!”, mi s-a adresat o persoană din corpul de control.
O altă doamnă mi-a spus că mă va amenda cu 70.000 lei, apoi ironic a adăugat: ”15.000 de euro. Că așa, italianule, înțelegi mai bine!”
Altele cu un ton mai dulce: ”Plătește amenda asta și o lună te lăsăm în pace.”
S-au găsit tot felul de motive pentru care să se justifice un control, însă uimirea mea era mereu aceeași: Oare merg la toți să facă ceea ce fac la noi? De ce nu suntem tratați toți antreprenorii la fel? De ce nu primim toți aceleași controale? De ce nu se verifică toate localurile? De ce nu primim toți aceleași amenzi? De ce nu suntem informați toți în mod egal? De ce nu suntem avertizați la fel?
Am avut ocazia să pun aceste întebări în fața unui control. Oamenii au pus capul în pământ și au plecat. Mi-au spus că pot scrie și eu plângeri și să le trimit organelor în măsură să se ocupe de ele.
O întâmplare pe care am trăit-o în data de 17 octombrie, m-a durut ca antreprenor care dorește să ofere o imagine despre egalitatea în drepturi, în informații, în avertizări. O lege care s-a schimbat într-o zi, cu aplicabilitate în aceeași zi, pe care nu am cunoscut-o, de care nimeni nu ne-a informat, asupra căreia nimeni nu ne-a avertizat. Greșeala mea este că nu am fost conectat cu știrile în acea zi. Cafenelele, terasele, urmau să fie închise la ora 23.00.
În timp ce în alte localuri oamenii legii informau în stânga și în dreapta despre noua regulă, prin dreptul localului nostru patrulele doar spionau. Au trecut la 22.30, apoi după ora 22.45, însă nimeni nu a intrat să ne informeze.
La 23.14, estimez un număr de aproximativ 15 jandarni, care și-au făcut apariția cu mașini cu girofaruri aprinse, au intrat cu camere de filmat pornite și cu hârtii în mână. Am încercat să port o discuție, să încerc să aflu ce se întamplă greșit în localul meu, însă nu am reușit să am parte de o discuție. Echipa venise cu amenda deja întocmită.
În aceeași seară am observat că la câteva terase din oraș, cheful și voia bună au durat, fără sesizarea vreunei autorități, până după ora 01.00.
Vreau să înțelegeți că eu când greșesc, plătesc, dar legal, echitabil și pe un fond de respect.
În acest caz am fost tratat ca cel mai mare mafiot, criminal, răufăcător, prin felul în care mi s-a vorbit, prin felul în care am fost tratat și sancționat.
Este corect ca o instituție ce reprezintă legalitate, egalitate, să le și promoveze.
La trei săptămâni distanță de acest eveniment, în seara ziei de 7 noiembrie, un alt control s-a abătut asupra noastră. Am fost amendați pentru ”nerespectarea măsurilor instituite special pentru situații epidemiologice deosebite.” Nu mi-a fost clar ce anume nu am respectat.
În momentul în care jandarmii au intrat la Facefood, aveam pe terasă 12 clienți. A 13-a persoană nu a consumat nimic, ci doar a filmat. Nu am mai văzut-o în localul nostru niciodată până atunci. Mă întreb cine o fi fost și ce rol a jucat? Clienții noștri stăteau în liniște la mese, afară, pe terasă.
Când am încercat să pun întrebări pentru a afla care este motivul pentru care sunt sancționat, inspectorul, care nu și-a prezentat numele, s-a întors nervos către oamenii cu care venise și le-a spus: ”Gata, amendați-l!” Apoi s-a retras afară să fumeze, în timp ce colegii săi îndeplineau ordinul.
Motivul oficial al sancționării a fost: ”nerespectarea măsurilor instituite special pentru situații epidemiologice”, cu specificarea că între mese nu se respectă distanta de 1,5 m.
Dar din câți oameni erau în echipa de control, niciunul nu a măsurat nimic.
A doua zi, pe 8 noiembrie, în presa locala a apărut un articol, o știre cu privire la amenda pe care a primit-o patronul Facefood și motivul acesteia.
Am fost indignat de ceea ce Delia Nenișcu, purtătorul de cuvânt al IPJ Botoșani a transmis jurnaliștilor: ”În interiorul localului au fost identificate peste 20 de persoane care nu respectau măsurile de distanțare socială.”
Acest fapt mă provoacă să vorbesc și eu în mod public, doar din dorința de a face lumină asupra situației, nu din alte motive.
Lucrurile au devenit puțin mai clare pentru mine a doua zi, când o persoană din echipa care m-a amendat, a venit la mine și mi-a spus așa: ”Îmi pare rău pentru situația de ieri. Eu îmi iau concediu medical pentru că sunt scârbit de ceea ce se întâmplă. Sunt localuri unde ne este interzis sî mergem în control, iar la tine, în pandemia asta, am fost trimiși de 12 ori.”
Am dovada clară și neinterpretabilă a faptului că localul era gol în interior. Că aveam, într-adevar clienți, însă aceștia erau pe terasă. Nu erau nici pe terasa 20 de persoane, ci numai 12 consumatori și domnul care filma. În plus, suma amenzii este eronată.
Acum vreau să înțelegeți situația din perspectiva antreprenorului și a luptei de a salva afacerea în acest context negru pentru HORECA. Aveam o terasă mică, unde nu încăpeau decât trei mese. Aceste mese reprezentau posibilitatea de a supraviețui ca business.
În afara șomajului tehnic pentru câțiva angajați, nu avem niciun alt ajutor. Trebuie să fac cumva să rezist. Recunosc că din cauza spațiului restrâns, din trei mese, între două nu există distanța de 1,5 m. Îmi asum și plătesc! Deși nicunde în Botoșani nu am văzut o asemenea distanță între mese.
Îmi doresc ca mass-media să transmită informațiile reale. Pentru că este o diferență între a avea o distanță necorespunzătoare între mese pe terasă și a avea clienți în interiorul localului.
Aleg să vorbesc public despre ceea ce mi se întâmplă, pentru că observ că vizitele autorităților sunt din ce în ce mai dese.
Sunt un antreprenor care nu sunt de acord cu abuzurile de niciun fel. Aleg să vorbesc despre ceea ce mi se întâmplă, pentru că de 8 ani îi învăț pe tinerii care vin la Facefood că pot avea un viitor frumos și demn, fără pile. Că într-o societate liberă și democratică putem beneficia de un tratament egal.
Este Facefood un local popular? Sigur că da. De ce? Datorită unui tip de gândire. Acela că nu sunt nici inferior, nici superior nimănui. Fiecare avem aceleași opțiuni de a ne dezvolta. Întrebarea care rămâne este de ce unora dintre noi ni se pun bețe în roate?
Vreau să transmit ferm mesajul că eu cred cu tărie în instituții și consider că o cooperare frumoasă între agenții economici și autoritățile care le verifică este cheia care susține economia locală. De când suntem pe piață, au fost multe situașii în care am fost iertați. Au fost autorități care ne-au susținut și pentru aceste lucruri le sunt profund recunoscător. Acum însă presiunea devine din ce în ce mai mare, pe măsură ce Facefood devine mai popular, iar neadevărurile scrise în presa locală mă afectează. Știrile false reprezintă motivul care m-a făcut să vorbesc public de data aceasta și să prezint experiențele de care am avut parte.
________________
Notă redacțională: „Știrea falsă” la care face referire autorul citat mai sus este disponibilă aici.