Academicianul Cristian Hera (82 de ani), vicepreÈ™edinte al Academiei Române È™i preÈ™edinte al SecÈ›iei de ȘtiinÈ›e Agricole a acestui for, a È›inut, vineri, 18 noiembrie, un discurs în care a tras un semnal de alarmă cu privire la "înstrăinarea pământului românesc". În discursul intitulat "Pledoarie pentru sol. Elogiu slujitorilor pământului românesc", Cristian Hera a făcut apel către Parlament È™i către Guvern să conserve terenurile agricole ale țării.
Iată câteva fragmente prezentate de Pressone.ro, fragmente din discursul academicianului Cristian Hera:
"Doamnelor și domnilor,
Vă mulÈ›umesc pentru faptul că mulÈ›i dintre dumneavoastră m-aÈ›i sprijinit, de-a lungul anilor, ca să ajung astăzi să rostesc acest discurs de recepÈ›ie în Academia Română. Datorită activității desfășurate în cercetarea È™tiinÈ›ifică, în general, È™i a È™tiinÈ›ei solului, în special, îngăduiÈ›i-mi să afirm că pământul reprezintă veÈ™nicia omenirii!
Spun acest lucru fără rezerve, pentru că solul, de fapt, este o arhivă a istoriei planetare, este un martor fidel al trecutului și prezentului și este de fapt o carte deschisă pentru pentru viitor!
Este, fără îndoială, unul dintre principalii piloni de susÈ›inere ai agriculturii. Solul, de fapt, este baza existenÈ›ei vieÈ›ii terestre. DeÈ™i reprezintă numai 29% din suprafaÈ›a planetei Pământ, iar apele au 71% din această suprafață – motiv pentru care planeta noastră este numită È™i Planeta Albastră –, totuÈ™i, suprafaÈ›a terestră realizează 95% din producÈ›ia agroalimentară, iar apele, care reprezintă 71%, ne oferă numai 5% din necesarul de hrană.
Pământul țării noastre este un pământ binecuvântat. Èšara noastră dispune de un procent de 28% de soluri fertile È™i foarte fertile, în timp ce, la nivel planetar, aceste soluri ocupă ceva mai mult de 10%, iar solurile sărace È™i foarte sărace – 60%. Jumătate din solurile României sunt din această categorie.
Datoria noastră este să îl păstrăm, mai ales că sunt o serie de schimbări majore asupra solului, iar presiunea vine din schimbările climatice globale.
În plus, 33% din suprafaÈ›a globală a solului este supusă deÈ™ertificării; eroziunea – care este inamicul numărul 1 – duce la dispariÈ›ia a 5 până la 7 milioane de hectare pe an, iar această suprafață se amplifică datorită faptului că anual, la nivel mondial, dispar aproximativ 7 milioane de hectare de pădure.
Doamnelor și domnilor,
Spuneam că presiunea populaÈ›iei este o presiune majoră. Primul miliard de locuitori pe Terra a fost înregistrat în 1804. Al doilea miliard, după 123 de ani, în anul 1927, iar următorul miliard, în 1960 – s-a realizat în numai 33 de ani.
Să nu uităm că, în 2011, populaÈ›ia Globului a atins 7 miliarde de locuitori, adică în creÈ™tere cu 4 miliarde numai în 51 de ani, ceea ce înseamnă mai puÈ›in de 13 ani pentru creÈ™terea cu un miliard a populaÈ›iei de pe Terra. Și, iată, ajungem în anul 2050 la peste 9 miliarde de locuitori!
Doamnelor È™i domnilor, această populaÈ›ie trebuie hrănită – trebuie produsă mâncare, concomitent cu creÈ™terea populaÈ›iei la nivel global!
Iată de ce datoria noastră este să păstrăm, să conservăm pământul, să aibă o capacitate din ce în ce mai ridicată de producÈ›ie!
Doamnelor È™i domnilor, în final vreau să vă spun că avem datoria să salvăm pământul! În pledoaria pe care o fac pentru grija pe care trebuie să o avem față de pământ, apelez la un aliat incontestabil, Gheorghe Ionescu-ȘiÈ™eÈ™ti, care susÈ›inea că: "Pământul este bogăția principală a României, dar nu este o comoară nesecată!".
Se multiplică, aÈ™a cum arătam la început, amenințările schimbărilor climatice asupra pământului românesc. Pe lângă pulverizarea proprietății, putem să adăugăm, fără rezervă: secătuirea continuă de elemente nutritive, cultivarea neraÈ›ională, distrugerea proprietăților sale fizico-chimice, biologice, diminuarea biodiversității È™i eroziunea amplificată de distrugerea masivă a pădurilor.
Acum, ia amploare o nouă ameninÈ›are, doamnelor È™i domnilor: este vorba despre înstrăinarea pământului! Participăm la un imens experiment geopolitic!
Au loc achiziÈ›ii masive de terenuri pentru obÈ›inerea hranei, dar nu pentru noi, ci pentru alte naÈ›iuni, mascându-se dezechilibrele provocate în regimul elementelor nutritive È™i al apei din sol, exploatându-se, pe lângă hrană, È™i elementele È™i apa din solul românesc, cu efecte negative care sunt greu de evaluat pentru viitorul României, cât È™i al țărilor care cad victime acestui fenomen.
Pământul este o bogăție inestimabilă, un patrimoniu: avem datoria să îl muncim, să îl protejăm È™i să îl păstrăm. Diminuarea cantităților de pământ, concomitent cu diminuarea calității acestuia, corelată cu intensificarea schimbărilor climatice È™i încălzirea globală, intensificarea decăderii mediului, diminuarea resurselor de apă, extinderea deÈ™ertificării, creÈ™terea continuă a populaÈ›iei reprezintă, din punctul meu de vedere, cel mai mare pericol pentru È›ara noastră, pentru viitorul planetei Pământ.
Îmi îngădui să fac apel la partea legislativă È™i executivă a României È™i nu numai, luându-l din nou ca aliat pe marele Gheorghe Ionescu-ȘiÈ™eÈ™ti, lipsit de orice conotaÈ›ie politică, care susÈ›inea că grija pentru generaÈ›iile viitoare trebuie să o aibă generaÈ›iile de astăzi, dar, mai ales, oamenii de stat care ar trebui să personifice conÈ™tiinÈ›a perenității românilor pe pământul pe care s-au născut, pe care l-au muncit, pe care l-au apărat de veacuri.
Purtătorii conÈ™tiinÈ›ei istorice au datoria să stabilească cum trebuie păstrat pământul românesc ca izvor de existență al generaÈ›iilor de astăzi È™i al celor care vin.
Lester Brown, în lucrarea sa "Planeta plină, farfuriile goale", spunea că pământul este noul aur al omenirii, iar hrana este noul petrol al omenirii.
Doamnelor È™i domnilor, îmi fac datoria să menÈ›ionez că noi toÈ›i trebuie să contribuim la crearea unei lumi a stabilității, fără jefuirea resurselor naturale pentru a obÈ›ine profit cu orice preÈ›, sub orice formă.
În memoria iubirii de glie a străbunilor noÈ™tri, să ne asumăm responsabilitatea de a păstra È™i de a consolida tezaurul naÈ›ional: pământul!"
Citeste si Jumătate din terenul agricol al României, pe mâna străinilor!
