"Orice mișcare de genul acesta angrenează și alte plăci din jurul lor. E ca la un joc de biliard. Dacă ai lovit o bilă, se mișcă și celelalte. Există acum posibilitatea ca aceste mișcări tectonice să ajungă în Balcani, respectiv și la noi, în zona Banatului", a declarat, pentru EVZ, Constantin Ionescu.
Directorul INFP a mai spus că în zona Banatului se înregistrează frecvent cutremure de suprafață, la 5 - 10 kilometri adâncime, de magnitudine 2 - 3 grade pe Richter: "Ultimele seisme puternice au avut loc în 1992, în zonele Banloc și Voiteg. Au fost atunci pagube materiale".
Cât despre plăcile din zona Banatului, Constantin Ionescu a precizat că sunt foarte multe: "De exemplu, dacă astăzi se produce un cutremur în sudul Timișoarei, mâine poate fi la Arad sau la Sânnicolau Mare. Se pot crea tensiuni care să se propage pe distanțe mai lungi".
Specialistul a mai declarat că aceste cutremure de suprafață intră într-o perioadă de liniște după mișcările de magnitudine mare: "În Italia, au mai fost acum 100 și ceva de ani cutremure de acest gen. Perioada de liniște se pare că a durat până acum".
Cutremure în Bulgaria
După zguduirea blocului Adriatic în Italia, cutremurele de suprafață s-au propagat către Bulgaria. Pe 22 mai, un seism cu magnitudinea de 5,8 grade pe scara Richter s-a produs, pagubele fiind estimate la câteva milioane de euro. Cutremurul s-a resimțit și în sudul României.
Un alt seism de acest gen s-a produs în Bulgaria și ieri, la ora 10.23. Potrivit Institutului bulgar de Geofizica, Geodezie si Geografie, epicentrul seismului a fost la 20 de kilometri sud-vest de Sofia. Magnitudinea a fost de 5,9 grade pe Richter.
