Proiectul, realizat în colaborare cu Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava (Facultatea de Istorie) și Platforma ARHEOINVEST de la Universitatea
Al. I. Cuzadin Iași, face parte dintr-un program mai amplu ce vizează studierea "Evoluției habitatului uman pre- și protoistoric în depresiunea Prutului Mijlociu".
În cadrul săpăturilor arheologice demarate la sfârșitul lunii iunie 2016 au fost realizate descoperiri de excepție de către arheologii botoșăneni pentru arealul românesc de răspândire a Civilizației Cucuteni (perioada eneoliticului). La descoperirile arheologice de la Ripiceni au fost folosite tehnologii de ultimă generație, printre care scanări magnetometrice și scanări 3D, ce au permis determinarea exactă a amplasării locuințelor în cadrul așezării.
Astfel, pe lângă cele peste 100 de locuințe rămase în zona neafectată de apele lacului de acumulare, a fost descoperită o structură uriașă de cca. 1000 de m2, cu o incintă împrejmuită și fortificată printrun șanț și palisadă. Această mega-structură, unicat deocamdată în preistoria românească, putea fi un templu, locuință a căpeteniilor sau avea altă funcționalitate.
Poziționarea sa centrală și dimensiunile uriașe demonstrează importanța sa deosebită în cadrul așezării, care și ea este una dintre cele mai mari cercetate până în present în cadrul arealului cucutenian din România (cca. 20 ha).
Deocamdată, din uriașa structură a fost cercetată, în campania iunie 2016, doar o mică parte (cca. 100 de metri pătrați), datorită fondurilor insuficiente și a dificultății efectuării cercetărilor în teren. În zilele următoare vor fi demontate resturile locuinței pentru recuperarea întregului inventar (vase, arme, unelte, plastică zoomorfă și antropomorfă etc.) și pentru stabilirea mai cu exactitate a funcționalității sale.
Comunicat de presă Muzeul Județean
