Dezbrăcate de ciondănelile politice de la BucureÈ™ti, articolele apărute în presa străină sunt diferite de cele publicate in Romania, unde pădurea de la RoÈ™ia Montană nu se vede din cauza copacilor de la Palatul Victoria, Cotroceni sau Toronto. Toate aceste publicaÈ›ii dau un verdict foarte simplu: guvernul a semnat un acord secret cu un infractor, s-a trezit într-o horă în care nu are puterea să-È™i conducă partenerul, iar aceeaÈ™i impotență È™i teamă îl fac să emită proiecte de lege care oferă puteri dicreÈ›ionare unei corporaÈ›ii pe teritoriul țării. Iar când populaÈ›ia iese în stradă, aceeaÈ™i teamă È™i neputință fac ca Guvernul să inventeze o comisie netransparentă prin care se încearcă din nou să se dea câÈ™tig de cauză unei companii. Concluzia: în Estul încă sălbatic al Europei, un proiect corporatist poate fi mai puternic decât democraÈ›ia.
Iată articolul publicat de Der Spiegel sub titlul "Butoiul cu pulbere al României":
Mina de la RoÈ™ia Montană, din România, este a acum unul dintre cele mai controversate proiecte din Europa. Planurile BucureÈ™tiului de a aproba acest proiect amplu, care ar distruge o întreagă localitate, a provocat proteste majore.
În septembrie 1995, a fost semnat un acord secret prin care guvernul României oferea drepturile de exploatare a celui mai mare zăcământ de aur din Europa unui infractor condamnat, Frank TimiÈ™. Mina se află în localitatea RoÈ™ia Montană, atestată din antichitate. La scurt timp după aceasta, zăcământul a fost listat pe bursa canadiană sub firma lui TimiÈ™, Gabriel Resources, o companie minieră nou creată, înregistrată în paradisul fiscal din Jersey, fără vreo experiență în domeniul mineritului È™i cu un cont bancar aproape nul.
Acum, dupa 18 ani, creÈ™terea continuă a preÈ›ului aurului a mărit valoarea zăcământului cu aproape 400%, la peste 20 de miliarde de dolari, iar emiterea constantă de acÈ›iuni de către Gabriel Resources a atras în proiect circa un miliard de euro.
Restructurată È™i rebranduită în RoÈ™ia Montană Gold Corporation, compania a lansat cea mai mare campanie de PR pe care România a văzut-o vreodată. A cumparat cea mai mare parte a localității RoÈ™ia Montană È™i patru munÈ›i din împrejurime, care trebuie raÈ™i de pe faÈ›a pământului pentru exploatare, a finanÈ›at mult ONG-uri, muzee È™i o documentaÈ›ie È™tiinÈ›ifică care să îi susÈ›ină cauza.
Cu toate acestea, mina nu s-a deschis.Compania nu a fost în stare să treacă de opoziÈ›ia publică care a mobilizat zeci de mii de oameni în întreaga È›ară, È™i nu a reuÈ™it să treacă nici de prevederile legale care cataloghează proiectul drept ilegal – este vorba de legislaÈ›ia de mediu, legislaÈ›ia minieră internaÈ›ională È™i ConvenÈ›ia de la Arhus privind transparenta decizională.
Însă toate aceste piedici pot fi depășite. La finalul lui august, premierul Victor Ponta a semnat un proiect de lege care ar anula barierele care stau în calea proiectului È™i ar duce la deschiderea minei în 2014. Proiectul, care acum aÈ™teaptă un vot în parlament, ar da companiei puteri extraordinare. Sute de săteni care au refuzat să îÈ™i vândă casele vor fi expropriaÈ›i forÈ›at, escortaÈ›i de bodyguarzii firmei RMCG È™i vor primi compensaÈ›ii stabilite la un curs ales discreÈ›ionar de RMCG. Guvernul ar fi mandatat să elibereze permisele de contrucÈ›ie È™i exploatare în termenii stabiliÈ›i de companie, permiÈ›ând ca proiectul să înceapă cu mult înainte de a putea fi contestat în faÈ›a CurÈ›ii Europene de JustiÈ›ie. Odată trecută, noua lege ar urma să se aplice È™i altor proiecte miniere din È›ară, iar aceasta creează temeri, având în vedere bogățiile minerale din Transilvania, care se extind cu mult dincolo de RoÈ™ia Montană.
Nașterea mișcării de protest
La trei zile după depunerea proiectului de lege, mii de oameni au ieÈ™it în stradă pentru a protesta. În săptămânile care au urmat, protestele s-au înmulÈ›it, iar lumea a devenit mai numeroasă. De la o duminică la alta, oamenii au ieÈ™it tot mai mulÈ›i È™i în oraÈ™e tot mai îndepărtate de locul minei din Transilvania. Au avut loc proteste È™i la Budapesta, Berlin, Washington, Singapore. În acest weekend, protestele par să fie È™i mai mari, cred organizatorii, iar ele vor continua "până când cererile noastre vor fi cunoscute".
Amploarea protestelor reflectă amploarea rsicurilor de mediu pe care le implică proiectul. Folosind tehnici depășite, 13.000 de tone de cianură urmează să fie pompate în mină în fiecare an. Este de 130 de ori mai mult decât cantitatea folosită la mina de aur de la Baia Mare în momentul accidentului catastrofal din 2000, cand scurgerea de cianură a provocat cel mai mare dezastru natural din Europa de după explozia de la Cernobîl. Amploarea protestelor a suprprins pe toata lumea, de la organizatori È™i până la oficialii din guvern, iar acÈ›ionarii de la Gabriel Resources au început să vândă acÈ›iunile, provocând o prăbuÈ™ire a valorii lor.
SemnificaÈ›ia acestui caz merge dincolo de RoÈ™ia Montană. Ramona Duminicioiu, o figură care apare constant în miÈ™carea SalvaÈ›i RoÈ™ia Montană în ultimul deceniu, vede miÈ™carea aceasta ca parte a unui proces ce include È™i protestele Occupy din America, dar È™i cele din Bulgaria, Grecia, Turcia È™i alte state. Este o situaÈ›ie în care guvernul nostru ales pune interesele corporatiste în faÈ›a priorităților publice È™i astfel blochează orice proces democratic prin măsuri legislative, spune ea. "Este un lucru care are rezonanță dincolo de frontierele României È™i este o criză a capitalismului È™i a guvernelor neputincioase".
Gabriel Resources amenință cu un proces
AcÈ›iunile guvernului Romaniei din ultimele două săptămâni sugerează existenÈ›a unei anumite neputinÈ›e în faÈ›a procedurilor legate de acest proiect. PreÈ™edintele Traian Băsescu, mereu un susÈ›inător fervent al proiectului, a condamnat de curand exploatarea folosind argumente de mediu È™i a spus că aceasta nu ar trebui demarată, având în vedere opoziÈ›ia majorității românilor. La scurt timp după aceste declaraÈ›ii, premierul Victor Ponta a anunÈ›at o procedură de urgență care, spune el, ar opri proiectul o dată pentru totdeauna.
Atunci, acÈ›iunile Gabriel Resources s-au prăbuÈ™it, iar compania a ameninÈ›at că va da statul în judecată. Canadienii spun că, dacă parlamentarii voteaza împotriva proiectului, ei vor "ncepe un proces pentru multiple încălcări ale tratatelor pentru investiÈ›ii È™i vor reclama daune de 4 miliarde de dolari". Procedura de urgență a lui Ponta a fost imediat abandonată È™i a fost creata o noua comisie care pare să permită ocolirea de către legea controversată a Senatului È™i Camerei DeputaÈ›ilor. Oricum, cu o comisie care pare că nu se supune regulilor transparenÈ›ei È™i având în vedere că guvernul refuză să comenteze, situaÈ›ia rămâne neclară, scrie Der Spiegel.
Orice s-ar întâmpla, guvernul nu pare că va rezista în următoarele luni în actuala sa configuraÈ›ie. Apelurile la indepartarea Uniunii Social-Liberale conduse de Ponta, care a ajuns la putere tocmai pentru că a promis că va opri proiectul de la Rosia Montana, devin tot mai frecvente in protestele de la BucureÈ™ti. Între timp, coaliÈ›ia începe să fie vizibil zguduită, acum declarând caăeste unită în abordarea proiectului minier, iar peste un minut ameninÈ›ând să se rupă din cauza acestuia.
Retorica bâlbâită a partidelor politice a fost percepută mereu ca un interludiu comic pe firul epic al poveÈ™tii de la RoÈ™ia Montană. De un deceniu È™i jumătate, guvernul României a s-a tot învârtit, ba înainte, ba inapoi, în privinÈ›a acestui proiect, dar nu a fost capabil să ia o decizie finală.
"Încă nu È™tim excat natura proiectului iniÈ›ial semnat între guvern È™i Gabriel Resources", spune Duminicioiu, "dar este clar că marea majoritate a românilor se opun proiectului. Dacă el va merge mai departe, înseamnă că este mai puternic decât democraÈ›ia".
Ce se va întâmpla? "Vom continua să luptăm până când vom avea un guvern care poate reprezenta naÈ›iunea", spune Duminicioiu, în încheierea articolului din Der Spiegel.
Autor: Calin MArchievici
Sursa: Cotidianul
