ÎPS Bartolomeu Anania nu a lămurit niciodată acuzaţia de a fi fost unul dintre "stâlpii reeducării" de la Aiud. Potrivit istoricului clujean Virgiliu Ţârău, vicepreşedinte al CNSAS, în acest caz s-ar fi produs un "transfer de identitate" şi că, de fapt, ar fi vorba despre fratele Mitropolitului, Dumitru Anania, deţinut în aceeaşi perioadă în sinistra închisoare. Tăcând, ÎPS Bartolomeu a luat asupra sa, până la moarte, păcatele fratelui său.

Istoria încrustată în zidurile închisorii Aiud ascunde secrete dramatice, ale căror efecte au influenţat generaţii şi au pus la încercare credinţa şi credibilitatea multor persoane, scrie oradecluj.ro.

Este şi cazul primului Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, ÎPS Bartolomeu, care a murit la începutul acestui an fără să explice public un episod-cheie din viaţa sa: detenţia din perioada 1958-1964 şi, mai ales, eventuala sa implicare în experimentul de reeducare marxistă de la Aiud.

Potrivit istoricului Virgiliu Ţârău, care a încheiat de curând documentarea pentru o carte dedicată reeducării legionarilor, felul în care Bartolomeu Anania este evocat în memorialistica unor foşti deţinuţi legionari ar putea fi influenţat de atitudinea fratelui său, care şi-a executat pedeapsa în acelaşi timp. Ţârău susţine că e posibil ca în mentalul foştilor deţinuţi politici să se fi operat un "transfer de identitate" între cei doi fraţi Anania, mai ales că despre fratele mai mare, Dumitru, se ştie cu certitudine că a fost unul dintre şefii operaţiunii de reeducare prin muncă, mai scrie scrie oradecluj.ro.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, IPS Bartolomeu Anania, a fost una din personalităţile marcante ale Bisericii Ortodoxe Române şi a îmbinat în mod fericit religia şi cultura, fiind numit "Leul Ardealului" pentru intransigenţa şi conservatorismul în apărarea valorilor ortodoxe.

În luna iunie 1946, în timp ce era student la Cluj şi preşedinte al Centrului studenţesc "Petru Maior", a condus greva studenţească antirevizionistă şi anticomunistă, după care a urmat un şir lung de arestări şi expulzări. Sub regimul comunist, Bartolomeu Anania a efectuat şase ani de detenţie, între 1958-1964.

Cariera duhovnicească a început-o în 2 februarie 1942 când a fost tuns în monahism la mănăstirea "Antim" din Bucureşti şi primit numele de călugărie Bartolomeu.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, ÎPS Bartolomeu a fost unul dintre liderii protestelor anticomuniste studenţeşti din 1946 din Cluj, iar ulterior a ajuns în temniţele comuniste, ca deţinut politic.

A fost acuzat de colaborare cu fosta Securitate, sub numele de cod "Apostol", lucru pe care l-a negat din răsputeri.