Şapte din zece dascăli sunt nemulţumiţi de sistemul actual de evaluare din şcolile româneşti şi tot atâţia cred că notele din catalog nu reflectă nivelul real de pregătire al elevilor.
În plus, aproape 40% dintre profesorii români au recunoscut că subiectivitatea atârnă greu când au catalogul în mână şi că sunt indulgenţi de multe ori. Aşa arată un studiu realizat de didactic.ro şi Intuitex, pe un eşantion reprezentativ la nivelul întregii ţări.
În replică, psihologii arată că proasta înţelegere a scopului evaluării - atât de către pă rinţi, cât şi de către profesori -, poate avea urmări grave asupra copiilor.
Note pe cuminţenie
Cercetarea arată că 40% dintre respondenţi spun că, în cazul ciclului primar, e mai bine să se revină la vechiul sistem de notare, renunţându-se astfel la calificativele din prezent.
"Când trec din clasa a IV-a în clasa a V-a, elevii sunt destul de bulversaţi de faptul că primesc note, nu prea înţeleg valoarea acestora. Unora le place cum arată cifra mai degrabă decât să înţeleagă ce reprezintă ea", explică profesoara Iuliana Soare, directoare la Şcoala nr. 1 din Capitală.
Părerea dascălilor este contrazisă însă de psihoterapeutul Cristiana Leviţ chi: "Calificativele reprezintă o metodă mai bună, mult mai relaxantă pentru copii, şi ridică puţin din presiunea pe care o aveau elevii înainte".
Altfel, trei din zece dascăli au declarat că nu lasă niciodată elevi corigenţi şi tot atâţia afirmă că acest lucru se întâmplă foarte rar. În plus, mai mult de jumătate dintre profesori recunosc că sunt indulgenţi când fac notarea.
Cadrele didactice spun că nu-i pun pe copii în situaţia de a repeta anul, fie ca să nu-i descurajeze, fie pentru că elevii ar considera asta un eşec personal. "E adevărat că un procent din notă îl reprezintă şi elementul subiectiv, depinde de personalitatea profesorului. În acelaşi timp, sistemul nostru de învăţământ e mai riguros", crede Iuliana Soare.
Studiul arată şi că, în oarecare măsură, cadrul didactic ţine cont şi de comportamentul elevului înainte de a da o notă. "De obicei, la noi se pun note pe cuminţenie, nu pe ce ştie copilul. Există părinţi care îi mai şi bat pentru o notă mică, mai sunt cei care n-au făcut şcoală şi îi presează pe micuţi să înveţe cu orice preţ. Şi mai sunt şi profesorii care nu încurajează munca în echipă, ci mai degrabă ca elevii să se lupte unul cu altul pentru o notă mai mare", conchide psihoterapeutul.
NOTAREA PESTE HOTARE
De la A la D sau "promovat/nepromovat"
În alte ţări, evaluarea elevilor se face fie doar cu note, fie doar cu calificative. Astfel, în SUA, elevii primesc litere de la A la D, fiecăreia atribuindu-se un procentaj de la 100% la 60%, urmând ca notele sub acest nivel să fie notate cu F, U, N, E, I. Un "zece curat" de la noi se traduce în State cu A+, iar un "patru ruşinos" ar fi N, în timp ce cinciul, "ţinta golanului", ar fi D.
Un copil rămâne "corigent" în şcolile din SUA dacă n-a realizat un progres adecvat după fiecare an de studiu, lucru demonstrat odată cu testarea anuală. Educaţia americană merge pe principiul "no child left behind" ("niciun copil nu rămâne în urmă" - n.r.), ceea ce înseamnă că un elev "corigent" urmează cursurile unei şcoli de vară ca să ajungă la nivelul colegilor.
Germanii îşi notează elevii cu note de la 1 la 6: (1 înseamnă foarte bine, 2 - bine, 3 - satisfăcător, 4 - suficient, 5 - problematic, 6 - insuficient).
În Suedia, sistemul de evaluare e ceva mai lejer. Elevii primesc "promovat", "promovat cu distincţii" sau "promovat cu distincţie specială". În general, nu există "nepromovat", dar dacă elevul n-a trecut cu bine de o materie, se va face o completare la finalul foii matricole.
Evenimentul Zilei