Cornelia se teme pentru viaţa ei şi a copiilor ei. Cornelia a chemat poliţia atunci când soţul ei a făcut scandal într-o seară şi a fost amendată cu 200 de lei, pe motiv că "nu era de competenţa poliţiei". Doar dacă o omora puteau interveni. Femeia aceasta este Cornelia. Sau Rodica, Maria, Mărioara, Viorica. Femeia aceasta poate avea orice nume ne putem imagina.
Moş Vasile s-a refugiat la fratele lui, în celălalt capăt de sat, de frica fiului său. Mircea a rămas fără serviciu la oraş, soţia şi copiii l-au scos din casă şi a venit la ţară, să stea cu tatăl său. Mircea bea şi îşi bate tatăl pentru că nu-i dă bani. Moş Vasile a ajuns la spital şi nu doar o dată, ori cu o coastă ruptă, ori cu o mână fracturată. Moş Vasile a ajuns să fugă din casa lui, construită cu mâinile lui. Moş Vasile poate fi tanti Marcica. Sau tanti Leana, moş Jan.
Aceşti oameni, ale căror poveşti sunt cât se poate de reale, trăiesc în pericol, mănâncă alături de pericol, dorm în pat cu el. Cum ar putea să scape de acest pericol? Persoanele agresate fizic de către un membru al familiei pot cere instanţei emiterea unui ordin de protecţie. Cererile în acest sens sunt judecate de urgenţă, iar soluţionarea lor nu depăşeşte 72 de ore.
Cum se face? Ne explică judecătorul Ciprian Constantin Miron, purtător de cuvânt al Judecătoriei Botoşani. Potrivit magistratului, atunci când se duce victima la judecatoria pe raza căreia domiciliază şi cere un ordin de protecţie, completează o solicitare. Atunci judecătoria îi cere probe, înscrisuri, inclusiv audio-video,înregistrări de orice natură.
"Ordinul de protecţie este prevăzut la capitolul IV în Legea 217/ 2003, acolo sunt câteva articole care explică foarte clar ce trebuie făcut, nu trebuie să fii de specialitate. Cererea pentru emiterea unui ordin de protecţie este scutită de taxă de timbru. El este un formular (descărcaţi formularul de aici), dar poate fi făcută şi o cerere de mână. Ideea este că dacă se completează acel formular, este mai uşor instanţei pentru că el cuprinde măsurile prevăzute la articolul 23 care se solicită a fi luate faţă de agresor, respectiv evacuare temporară a agresorului din locuinţă, reintegrarea victimei şi a copiilor în locuinţă, limitarea dreptului de folosinţă sau obligarea agresorului să păstreze o distanţă minimă faţă de victimă, sau să nu poată lua legătura telefonic, prin corespondenţă. Completând acel formular, îi este mai uşor şi persoanei agresate să explice ce măsuri să fie luate împotriva agresorului. Solicitarea privind emiterea ordinului se soluţionează în cel mult 72 de ore, ceea ce înseamnă că, cu cât este mai clară persoana reclamantă cu privire la ceea ce cere de la instanţă, cu atât este mai bine la termenul pe care îl fixează instanţa", explică judecătorul Ciprian Miron.
Există însă posibilitatea ca cererea privind emiterea unui ordin de protecţie să fie respinsă de instanţă, ori pentru că nu consideră că agresorul reprezintă cu adevărat un pericol pentru persoana care solicită emiterea acelui ordin, ori pentru că victima nu poate proba agresiunea la care este supusă."Este necesar ca victima să poată depune un probatoriu. Ordinul de protecţie este un fel de mică măsură de arestare preventivă, pentru că se poate dispune evacuarea, omul se poate trezi dat afară din propria-i casă, să i se interzică să se apropie de victimă, de locul de muncă al victimei, de copiii pe care îi are cu victima. Este de o gravitate destul de mare această măsură. Practic, un tată se poate trezi că de mâine nu-şi mai poate vedea copilul. De aceea trebuie aduse nişte probe- certificat medico- legal care să ateste o agresiune, o dovadă că a formulat o plângere la Poliţie pentru loviri, vătămări, sau are doi martori. Procedura fiind urgentă, la dosar rămân doar probele care s-au administrat", adaugă judecătorul Ciprian Miron.
Apar însă şi situaţii în care ordinul de protecţie nu este suficient pentru a proteja victimele violenţei domestice. Este cazul unei familii din judeţ, care, în ciuda ordinului de protecţie instituit împotriva tatălui, a continuat să fie terorizată, bărbatul încălcând toate interdicţiile impuse de instanţă. În urma sesizărilor repetate ale victimelor, bărbatul a fost arestat preventiv şi este judecat acum pentru violenţă în familie, violarea domiciliului şi încălcarea ordinului de protecţie.
Povestea e aici:
Iadul e mai aproape decât credem: Ameninţări şi bătăi cumplite, foame şi frig!
Despre violenţa domestică, Ştiri.Botoşani.Ro a mai scris şi aici:
Dacă nu ştii, nu înseamnă că nu se întâmplă! Despre violenţa domestică, între teorie şi practică
